Fiicele nelegitime ale lui Videanu: Electra și Hidroenergetica

E oficial. După trecerea lor prin CSAT, cele două companii care regrupează mare parte dintre producătorii de energie din România și-au primit certificatele de naștere, prin hotărârea de Guvern din 29 ianuarie. Ce înseamnă acest lucru? Cu ce afectează Mureșul undele acestei restructurări?

Dacă vor trece și de furcile caudine ale Consiliului Concurenței, Electra și Hidroenergetica ar putea fi operaționale până la mijlocul anului, a anunțat ministrul Economiei, Adriean Videanu.

Electra, care va îngloba complexurile energetice din Oltenia (Turceni, Rovinari si Craiova), Nuclearelectrica, Societatea Națională a Lignitului Oltenia (SNLO), și trei sucursale ale Hidroelectrica, SH Vâlcea, SH Târgu Jiu și SH Sibiu, precum și Hidroserv Râmnicu Valcea, va fi condusă de Constantin Bălășoiu, o persoană susținută de PDL și care în prezent este director la Complexul Energetic Craiova.

A doua companie, Hidroenergetica, va avea în componență Electrocentrale București, CTE Deva și CET Paroșeni (aparținând Termoelectrica), Porțile de Fier și restul sucursalelor Hidroelectrica (adică sucursalele Sebeș, Buzău, Târgu Jiu, Caransebeș, Hațeg, Argeș, Cluj, Bistrița), Compania Națională a Huilei (CNH) Petroșani. Ea va fi condusă de Mihai David, în prezent director la Hidroelectrica și, surprinzător, membru PSD. Numele celei de-a doua companii a fost schimbat pe ultima sută de metri. Inițial, numele ales era Energetica, dar i s-a adăugat în față “Hidro” pentru a prelua imaginea de continuitate și credibilitate a Hidrolectrica.

Romgaz și Electrica, în valul doi

Până la o nouă reorganizare în sectorul energetic, prevăzută pentru 2013, firme precum Romgaz sau Electrica au fost lăsate în afara celor două mari companii producătoare de energie. Romgaz va face pasul însă mult mai repede, prin preluarea Termocentralei Iernut, în contul unei datorii pe care o are Termoelectrica față de compania medieșeană. Din acel moment (preluarea este foarte avansată), Romgaz va fi producător de energie și, pe această componentă, va face parte din Hidroenergetica. Deocamdată, Iernutul intră sub umbrela Hidroenergetica odată cu ELCEN București, firmă de care aparține. Directorul Termocentrale, Dorel Călian, urmărește cu optimism schimbările de București. “Sperăm că odată cu înființarea celor două companii și după preluarea noastră de către Romgaz, totul să meargă bine și la Iernut. Deja producția a crescut față de anul trecut și suntem încrezători în strategia guvernamentală”, ne-a declarat Dorel Călian.

Până în toamna anului trecut, era clar pentru toată lumea că și Electrica va fi ruptă în două și împărțită între cele două companii energetice. Decizia a fost amânată pentru 2013, la cererea companiilor multinaționale prezente în România – E.ON, CEZ, Enel. „Până în 2013, CEZ, Enel și E.ON vor avea propriile unități de producție a energiei, iar atunci va avea loc o nouă restructurare energetică prin includerea Electrica în cele două companii” a declarat Dan Gheorghiu, președintele ISPE, cel care a realizat strategia de restructurare a energiei românești.

Semnele de întrebare

Principalul argument al acestei restructurări, este acela că viitoarele două companii energetice vor intra în concurență, pe piața liberă, iar prețul energiei va scădea. Potrivit ministrului Videanu, aceste două entități energetice naționale vor avea costuri de producție de 44-45 euro pe MW/oră, nivel inferior mediei actuale de 48 euro pe MW/oră. În prezent, cel mai ieftin producător de energie din România este Hidroelectrica, ale cărei costuri de producție se cifrează în jurul valorii de 26 euro pe MW/oră. La polul opus se situează termocentrala de la Galați, cu costuri de producție de 109 euro pe MW/oră. Proiectul Ministerului Economiei ridică însă și o serie de semne de întrebare. Potrivit strategiei, cele doua mari companii vor porni cu o cotă de piață de 48%, respectiv 44%. Treptat își vor reduce din cotele de piață ajungând până în 2017 la 29%, respectiv 27%. Practic, spun unii specialiști, sunt programate să fie din ce în ce mai puțin influente pe piață, lăsând loc altor companii. “Ceva mai ridicol nu există. Faci două companii, dar îți planifici din start să fie din ce în ce mai mici. De la început își dau seama că vor trebui să închidă capacități”, a declarat pentru HotNews.ro Jean Constantinescu, președintele Institutului Național Român pentru Studiul Amenajării și Folosirii Izvoarelor de Energie (IRE). În schimb, mureșeanul Ioan Roman, vicepreședintele ANRE (Agenția Națională de Reglementare a Energiei) a explicat pentru Ziarul de Mureș că acest lucru este unul logic. “Este firesc să prognozăm că Electra și Hidroenergetica vor avea cote de piață mai scăzute în viitorii ani, odată cu creșterea sectorului privat în acest domeniu, atât pe producția de energie clasică dar și regenerabilă. Cele două companii de stat nu vor fi singure pe această piață!”, susține Ioan Roman. El spune că marele avantaj va fi acela că, după etapa de restructurare și de așezare pe piață, Electra și Hidroenergetica vor putea ieși la nivel internațional, să concureze marii producători de energie.

Cine plătește restructurarea?

Reorganizarea energetică ar putea fi o modalitate de a salva termocentralele de la închidere. Termocentralele riscau să fie închise începând din acest an din cauza nerespectării normelor de mediu impuse de Uniunea Europeană. În acest moment, până se vor găsi soluții de trecere pe energie alternativă, piața este dependentă de acești producători, chiar dacă sunt scumpi și ineficienți. Este clar în aceste condiții că restructurarea energetică este făcută cumva în dezavantajul Hidroelectrica, societate rentabilă în acest moment. Compania va fi împărțită în două, urmând să funcționeze alături de unități în pierdere precum cele din sectorul termo și minier. Potrivit lui Videanu, la elaborarea acestei restructurări a sistemului de producție a electricității din România au fost luate în calcul mai multe principii, printre care o estimare privind creșterea consumului de energie din România, de 2,5% pe an, până în 2025, investițiile necesare reabilitării grupurilor de producție actuale, precum și înlocuirea grupurilor neperformante. Conform unor date neconfirmate de Ministerul Economiei, companiile de stat din sectorul energetic vor concedia, în intervalul 2009-2012, peste 5.000 de angajați, iar suma totală alocată acestora de la bugetul de stat sub formă de plăți compensatorii va depăși 100 milioane lei, pe parcursul celor patru ani. Numărul posturilor desființate în 2009 din companiile energetice ar fi fost de peste 2300 și va scădea în următorii trei ani, la 1.482 posturi (în 2010), 660 locuri (în 2011) și 520 posturi. De pildă, Electrocentrale București, societate din care face deocamdată parte și Termocentrala Iernut, trebuie să disponibilizeze în 2010 aproape 600 de angajați.

Restructurarea și modernizarea componentelor care vor face parte din cele două companii va fi extrem de costisitoare. “Necesarul de investiții se ridică la câteva miliarde de lei, pentru fiecare companie. O parte din bani vor fi folosiți și pentru investiții de mediu”, a spus Tudor Serban, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei. Cele două mari companii vor beneficia și de o parte din fondurile atrase de Ministerul Finanțelor prin emisunea de eurobonduri, adăugat Serban, menționând, de asemenea, că sectorul energetic prezintă credibilitate în fața băncilor.

Consiliul Concurenței dă verdictul

Abia născute, Electra și Hidroenergetica au intrat deja în colimatorul Consiliului Concurenței. Autoritatea de concurență a anunțat ca va analiza concentrarea economică care se va realiza prin constituirea celor două companii din punctul de vedere al posibilelor efecte anticoncurențiale. Consiliul Concurenței a anunțat deja ca are la dispoziție un termen de 30 de zile pentru a a ajunge la concluzia că operatiunea nu cade sub incidența legii, pentru a autoriza concentrarea sau pentru a decide deschiderea unei investigații. În ultima situație, Consiliul Concurentei poate emite o decizie de refuz, o decizie de autorizare sau o decizie de autorizare condiționată.

Înființarea celor două mari companii poate fi autorizată de Consiliul Concurenței dacă sunt îndeplinite trei condiții: concentrarea să contribuie la creșterea eficienței economice, ameliorarea producției, distribuției, progresului tehnic sau creșterii competitivității la export; efectele favorabile să compenseze efectele nefavorabile ale restrângerii concurenței; de avantajele rezultate să beneficieze într-o măsură rezonabilă și consumatorii, în special prin prețuri reale mai reduse.

Alin BOLBOS