Roșia Montană. Războiul s-a mutat în bibliotecă

După o amorțeală de aproape 10 ani, proiectul Roșia Montană este din nou în prim plan în ultimele săptămâni, ceea ce și-au dorit, de fapt, oficialii companiei canadiene. Odată și odată proiectul trebuia luat din nou în discuție și contextul actual, după formarea noului Guvern, este cât se poate de propice. Săptămâna trecută ministrul Mediului, Laszlo Borbely, într-o întâlnire cu reprezentanții mai multor ONG-uri pe tema Roșia Montană, a cerut companiei să vină cu un certificat de urbanism valabil, pentru a putea face pasul următor.

Între timp, două universități prestigioase, ASE din București și “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, au scos de la naftalină studii aprofundate care se bat cap în cap în legătură cu oportunitatea proiectului. Specialiștii ASE (Academia de Studii Economice) s-au străduit să demonteze planurile celor de la Roșia Montană Gold Corporation, concluzionând că “investiția de la Roșia Montană nu este în avantajul statului român”. Universitarii de la Alba Iulia, dimpotrivă, privesc lucrurile mult mai optimist și spun că “proiectul propus de compania RMGC constituie una din oportunitățile viabile de dezvoltare a zonei”.

Decizia este la mâna specialiștilor lui Borbely

Cine are dreptate? Adevărul poate fi, ca de obicei la mijloc. Studiile realizate de ambele universități nu au decât valoare de bibliotecă, decizia stând în mâna Guvernului și a specialiștilor acestuia. Ca orice altă afacere, Roșia Montană presupune anumite riscuri, iar Executivul este acela care trebuie să-și asume o parte dintre ele, dacă vrea să fie beneficiar al proiectului. “Analizarea proiectului Roșia Montană revine specialiștilor Ministerului Mediului. În prezent, există diverse păreri, studii și rapoarte, însă răspunsul pentru avizarea acestui proiect trebuie să vină de la Ministerul Mediului”, susține Cătălin Hosu, Regional Communications Manager pentru compania canadiană. Referitor la declarația de săptămâna trecută a ministrului Laszlo Borbely, potrivit căreia Gold Corporation trebuie să aducă un certificat de urbanism valabil pentru a merge înainte, Cătălin Hosu spune că “întrucât există opinii diferite cu privire la necesitatea unui certificat de urbanism, juriștii discută pentru a găsi cea mai potrivită soluție, care respectă în totalitate toate prevederile legale”. “Avem toată încrederea că proiectul va fi evaluat corect. (…) Pasul următor (menționat de Borbely n.r.) presupune analizarea proiectului, analiză care a început în 2007, a avut loc pentru câteva săptămâni, apoi procedura a fost suspendată”, explică oficialul RMGC. În privința acuzelor aduse de cei de la ASE București, cum că exploatarea ar putea avea ca urmare deversarea a 2134,9 milioane tone de substanțe toxice în Mureș și în Dunăre, Hosu spune că Direcția Apelor Mureș (cea care are în parohie zona propusă spre exploatare auriferă) are organisme de control care vor avea grijă să nu se întâmple nicio tragedie de acest gen. “Direcțiile din subordinea Apelor Române, cum este și Direcția Apelor Române, au organisme și mecanisme de control, care monitorizează calitatea apelor în bazinele hidrografice pe care le gestionează. Conform legii (OM 661/2006, companiile care desfășoară proiecte industriale trebuie să obțină avize de gospodărire a apelor pentru obiectivele industriale și, după începerea activității, trebuie să furnizeze raportări lunare. Proiectul Roșia Montană respectă în totalitate legislația românească, cea europeană și reglementările internaționale”, mai spune Hosu.

“Analizarea proiectului Roșia Montană revine specialiștilor Ministerului Mediului. În prezent, există diverse păreri, studii și rapoarte, însă răspunsul pentru avizarea acestui proiect trebuie să vină de la Ministerul Mediului” Cătălin Hosu, Regional Communications Manager RMGC

Ce spun pesimiștii de la ASE:

– România rămâne cu un zăcământ prețios epuizat

– Peisajul natural se va deteriora, iar zona va căpăta aspect selenar

– Vor exista deșeuri depozitate pe termen nelimitat în toată zona

– Vom avea un iaz de decantare cu o zestre uriașă de material toxic care, accidental, poate ajunge în rețeaua hidrografică din zonă și a Dunării cu difuziune în Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina

– Statul va trebui să cheltuie, anual, sume consistente pentru a acoperi problemele de mediu de la Roșia Montană

Ce spun optimiștii de la Alba Iulia:

– Locuitorii din zona de impact au nevoie de locurile de muncă create de RMGC

– Veniturile realizate de angajați vor fi de peste două ori mai mari decât media câștigurilor salariale la nivelul economiei naționale

– Agricultura, turismul și prelucrarea lemnului pot fi doar activități complementare

– Impulsionarea dezvoltării afacerilor din zonă ca urmare a politicii de achiziții a companiei RMGC, externalizării unor servicii, creșterii puterii de cumpărare a populației

– Acordarea de compensații bănești substanțiale mult peste valoarea de piață anterioară pentru proprietățile achiziționate de companie

– Contribuții majore la bugetele locale și la bugetul de stat

– Realizarea unei infrastructuri moderne în zonele de strămutare

– Valorificarea și valorizarea patrimoniului istoric și cultural, ca urmare a programelor de cercetare arheologică întreprinse de companie

– Proiectul este contestat în special sub aspectul riscurilor de mediu, dar studiile realizate de companie, avizate de instituții specializate și experiența unor proiecte similare dau asigurări în privința minimizării unor astfel de riscuri