Umbrela protectoare a Unității Fitosanitare Mureș

Principala condiție pentru a face agricultură performantă o reprezintă puterea financiară a fermierilor. Pe lângă acest aspect însă, determinantă este și folosirea produselor fitosanitare, fără de care agricultura modernă nu ar însemna nimic. Cine îi informează însă pe fermieri despre utilitatea acestor produse? Rolul de bază îi revine Unității Fitosanitare.

Unitatea Fitosanitară Mureș funcționează ca unitate subordonată Direcției Agricole pentru Dezvoltare Rurală Mureș. Până în 2003, a fost o unitate distinctă, cu personalitate juridică, dar de atunci a intrat sub umbrela Direcției Agricole. Ca și structură organizatorică, Unitatea Fitosanitară Mureș e structurată pe trei mari compartimente: carantină fitosanitară; diagnoză, prognoză și sesizare; compartimentul tehnic. „Unitatea are 30 de angajați și este oarecum atipică față de restul unităților de acest gen din țară. Fiind cea mai mare, deservind alte 10 județe din țară, este normal ca și numărul de angajați să fie unul pe măsură, celelalte unități din țară având maxim 15 angajați.”, susține Marian Pogăcean, directorul Unității Fitosanitare Mureș. „Suntem singura Unitate Fitosanitară din România care are două laboratoare de chimie, unul pentru controlul calității pesticidelor, înființat print-un proiect PHARE, în anul 2004, și un laborator pentru controlul rezidurilor pesticide din plante și produse vegetale, finalizat în 2008, și dat în folosință anul următor, realizat printr-un proiect SAPARD” susține Pogăcian.

Dăunătorii de la vamă

În legătură cu carantina, Pogăcean subliniază faptul că în agricultură există o serie de boli și dăunători care intră la această categorie. Anumite specii de dăunători, sau agenți de dăunare nu au voie să intre sau să iasă din țară și, pentru acest lucru, la importuri și exporturi se execută controlul fitosanitar. De la intrarea României în Uniunea Europeană, materialul primit din statele comunitare nu mai beneficiază de acest control, decât prin sondaj. La celelalte state, ne-membre ale Uniunii Europene, unitatea este obligată să efectueze aceste controale, care constau în ridicarea de probe, verificarea documentației, și probele sunt trimise la laboratorul central de la București. Acolo unde apar probleme, care apar anual la toate importurile sau exporturile, se stabilesc filierele de risc și sunt luate măsurile necesare pentru eliminarea acestora. „Chiar dacă Uniunea Europeană are multe cerințe ca noi să ne adaptăm la legislația comunitară, din păcate nu totdeauna cei care ne cer nouă anumite reguli își fac ei înșiși datoria. De exemplu, noi avem niște probleme la cartofi, dăunători de carantină pe care noi nu i-am avut, și din păcate în ultimii 10-15 ani au intrat cam toți dăunătorii existenți în Europa, cu repercursiuni economice negative destul de grave” a precizat Pogăcian.

În ce privește cultura porumbului, există un dăunător de carantină deosebit de periculos, numit viermele vestic al rădăcinilor de porumb Diabrotica, care, cu toate că este prezent în județul Mureș de circa 15 ani, deocamdată nu a produs pagube semnificative. Gradul de atac al acestui dăunător crește însă de la an la an, și specialiștii se așteaptă ca, în viitorul nu prea îndepărtat, să genereze probleme grave. „Compartimentul cel mai drag mie este compartimentul diagnoză, prognoză și avertizare. Noi trebuie să avem oameni pregătiți acolo unde apar diferite simptome de atac, indiferent ce agent de dăunare este, să avem oameni care să fie capabili să determine în primul rând care este specia, apoi să ia măsurile de prevenire și combatere, de eliminare a focarelor cu asemenea probleme” spune Pogăcian.

30-35 de avertizări pe an

În funcție de biologia dăunătorilor, de condițiile climatice ale anului respectiv, există pericolul ca dăunătorii să apară într-o anumită perioadă și să producă pagube. Unitatea Fitosanitară emite buletine de avertizare în care se atrage atenția asupra apariției anumitor dăunători și indică momentul optim pentru tratamentul necesar, precum și oferirea substanțelor necesare acestor tratamente. Unitatea Fitosanitară Mureș emite între 30 – 35 de buletine de avertizare pe an. Acestea sunt trimise tuturor primăriilor, care au obligația de a le afișa, deoarece beneficiarii acestor informații sunt în primul rând producătorii agricoli, pentru ca aceștia să poată efectua tratamentele la timp, cu produse care au eficacitate. „Pentru a nu fi condamnați că facem propagandă sau reclamă mascată unor produse, oferim cel puțin cinci-șase produse diferite, de la firme diferite. Noi nu avem niciun interes să promovăm produsele unei firme sau alteia, noi promovăm produsele care sunt valabile și au eficacitate bună asupra dăunătorului sau agentului de dăunare cu care discutăm” spune Pogăcian.

Amenzile Poliției Fitosanitare

Compartimentul tehnic, în care intră și Poliția Fitosanitară și cele două laboratoare de chimie, reprezintă un organism care efectuează controale și autorizează activități de comercializare, caz în care instituția emite un certificat de înregistrare a persoanei juridice care efectuează activități de comercializare. Practic cine vinde pesticide, unde și ce condiții trebuie să îndeplinească. De asemenea, se emit autorizații de utilizare a pesticidelor și autorizații la prestarea de servicii. „Chiar dacă marea majoritate a pesticidelor sunt considerate iritante și moderat toxice, sunt totuși otrăvuri și nu poate oricine, în orice condiții, să le utilizeze. De asemenea, de problemele care apar în nerespectarea legislației, de nerespectare a condițiilor pe care le cerem, se ocupă Poliția Fitosanitară. Aceasta are dreptul nu doar să controleze, dar și să ia măsuri de sancționarea celor vinovați. După ultimele reevaluări, amenzile sunt destul de semnificative, putând ajunge și la 100.000.000 lei vechi și confiscarea mărfii” menționează directorul Unității Fitosanitare Mureș.

Importanța laboratoarelor de chimie

În cadrul Unității Fitosanitare Mureș funcționează două laboratoare de chimie, unul legat de calitatea pesticidelor, iar cel de-al doilea, legat de reziduriile de pesticide din plantele vegetale. Laboratorul de calitatea pesticidelor are o influență benefică asupra producătorilor din zona noastră și a celor 11 județe arondate acestui laborator din Transilvania, în sensul că, la producători ajung produse care au o calitate conformă cu certificatul de omologare.

„Dacă am avut probleme, de la înființarea acestui laborator, ele s-au înregistrat în primii doi ani de funcționare, unde am găsit produse care nu au corespuns calitativ, dar în ultimii trei ani, astfel de probleme nu s-au înregistrat. Dacă un produs sau un tratament nu are eficacitate, de vină nu este produsul, ci poate insuficienta noastră informare, sau aplicarea incorectă a produsului respectiv. Din păcate nu funcționăm la întreaga capacitate, dar sperăm că în viitorul apropiat, vom putea angaja ceva personal, să putem funcționa la parametrii pentru care a fost proiectat laboratorul, unde au fost investiți foarte mulți bani.” declară Pogăcian. Calitatea pesticidelor, în ce privește laboratorul de reziduri, are influență directă, benefică asupra sănătății populației din județul Mureș și a celorlalte căruia deservește acest laborator, în sensul că, prin analizele făcute, sunt atestate și permise utilizarea în comerț doar a fructelor, legumelor, a produselor vegetale, care se încadrează în limitele legale admise din punct de vedere al rezidurilor de pesticide.

Chimicale în limite rezonabile

“Dacă discutăm de o agricultură viabilă, din păcate sunt fermieri insuficient informați, care vorbesc de o agricultură biologică, și uită că, pentru a face o astfel de agricultură, ar trebui ca 70-80 % din populație să lucreze în agricultură, ceea ce este de neconceput în prezent. Fără chimizare, fără mecanizare, nu putem vorbi de o agricultură performantă. Sigur, dorim produse cât mai ecologice, nu biologice, în sensul să se utilizeze pesticide, dar în limite rezonabile, pentru că fără ele practic nu se poate face o agricultură performantă” a spus Pogăcian. De asemenea, pentru fermieri, a utiliza un pesticid înseamnă și cunoașterea acestuia, iar rolul Unității Fitosanitare este tocmai acela de a informa producătorul, alături de comercianți, de modul de utilizare, care sunt formulele cele mai economice, și cu o eficacitate cât mai bună. Laboratorul de reziduri de pesticide, are o influență directă, și, după funcționarea acestuia la capacitatea normală, Pogăcean crede în țară vor ajunge pe masa consumatorului, doar produse testate, care se încadrează în dozele maxime admise, în ce privește rezidurile de pesticide.

Problema acreditării laboratoarelor

În Uniunea Europeană sunt permise analize doar de către laboratoarele autorizate. Acreditarea unui astfel de laborator este un lucru destul de dificil, deoarece, odată acreditat, un buletin de analiză dat de acest laborator este valabil oriunde în Uniunea Europeană și poate constitui probă în instanță. Din această cauză, până la acreditarea laboratorului privind rezidurile de pesticide din cadrul Unității Fitosanitare Mureș, se lucrează doar pe produse din România. “Este foarte important acest laborator în ce privește cunoașterea produselor. Din păcate, meteahna noastră a românilor este că “lasă că merge și așa”. În Vest, nu poți folosi un pesticid dacă nu e trecut în buletinul de avertizare și nu poți efectua un tratament fitosanitar. Faptul că oricine ajunge să folosească un pesticid, în orice cantitate, fară o informare necesară, mi se pare un lucru deplasat și periculos în același timp” declară Pogăcian.

Rolul vital al informației

“Rolul nostru este acela de informa populația și producătorii agricoli. Ajungem din păcate în situația când sunt bani, mai ales cei veniți de la Uniunea Europeană, dar din păcate informația în ultimii 20 de ani este foarte puțină. Orice meserie se face de către meseriași, și putem rupe acest cerc vicios, venind cu informațiile necesare, deoarece fără anumite cunoștințe nu poți realiza o producție serioasă, iar fără producție nu ajungi la un profit” a concluzionat Pogăcian.

Alin ZAHARIE