Cultura populara poate da un elan nou culturii nationale!

Pastrarea si conservarea culturii traditionale fac casa buna cu educatia artistica. Am încercat sa ne convingem de acest aspect, iar interlocutori ne-au fost doi oameni avizati, anume Monica Dohotaru, directorul interimar al Centrului Judetean pentru Cultura Traditionala si Educatie Artistica Mures, si Vajda Andras, seful Sectiei de conservare a si promovarea culturii traditionale din cadrul Centrului.

Reporter : Ce reprezinta Centrul Judetean pentru Cultura Traditionala si Educatie Artistica Mures?
Monica Dohotaru : Centrul  are de fapt doua sectii, una pentru cultura traditionala si una pentru educatie artistica, care sunt doua foste institutii, fostul Centru de Conservare si Promovare a Culturii Traditionale si fosta scoala Populara de Arte. Institutia s-a organizat prin comasarea celor doua institutii, începând cu data de 1 septembrie 2010. si-au pastrat obiectul de activitate, devenind practic doua sectii, una pentru conservarea culturii traditionale, care are ca obiect cercetarea si conservarea culturii traditionale, si scoala Populara de Arte, care desfasoara un învatamânt artistic si de educatie estetica în afara sistemului national de învatamânt.

Rep.: Putem vorbi de o traditie a conservarii patrimoniului?
Vajda Andras : Predecesoarele institutiei în domeniul conservarii culturii populare la nivel judetean sunt centrele de creatie, care au fost înfiintate în anii 50. De asemenea, sunt muzeele de etnografie, ceea ce face ca aceasta activitate sa aiba la baza mai multe viziuni asupra modului în care cultura traditionala trebuie pastrata si promovata. Desi sunt mai mult institutii care se ocupa cu acelasi lucruri, ceea ce scot ele la iveala, prin arhivare, prin publicarea de volume, prin expozitii si festivaluri, produsul final, este destul de diferit. Sunt prioritati diferite la diferite nivele, national, judetean si local. Cultura nationala s-a nascut din cea populara, unele elemente populare au fost preluate si transpuse devenind practic parte integranta a culturii nationale. Noi suntem preocupati de cultura populara, si credem ca elementele culturii populare sunt cele care pot da un elan nou culturii nationale, o sursa de revitalizare a anumitor segmente ale culturii.

Rep.: Cât este de importanta activitatea centrului?
Vajda Andras: Existenta unei institutii la nivel judetean care sa se preocupe de acest aspect este esentiala. Multi spun ca avem muzeele de etnografie si ca acest lucru e suficient. Dar, dupa cum bine stim, noi am mostenit un concept al muzeografiei, care tinde sa puna accentul pe cultura materiala. Cercetarile recente au dezvaluit ca si cultura imateriala, spirituala, se poate degrada asa de repede, sau se poate schimba foarte usor. Nu doar trecutul este foarte important, ce au crezut muresenii cu sute de ani în urma, ci si procesul în sine, cum s-a format gândirea anumitor colectivitati, în ce stagiu se gaseste aceasta în momentul actual, de fapt lucrul care ne ajuta sa ne întelegem pe noi însine, vazând procesele de schimbare, de degradare sau îmbunatatire a anumitor credinte sau obiceiuri.

Rep.: Cum contribuie Centrul la aceasta activitate de conservare?
Vajda Andras: Daca ne referim la judetul Mures, avem aproximativ 400 de sate, si avem 4 referenti la sectia noastra. Noi nu putem efectiv sa ajungem tot timpul în fiecare localitate, tocmai de aceea, rolul institutiei este sa coordoneze si supravegheze tot ceea ce se întâmpla în diferitele zone din judet. Cei care efectiv contribuie foarte mult la pastrarea anumitor valori, sunt oamenii din satele respective. Noi ceea ce putem face este sa atragem atentia cercetatorilor, muzeografilor asupra unor elemente care trebuie pastrate si conservate, precum si prin anumite evenimente organizate de catre noi, prin care putem sa-i mobilizam pe oamenii respectivi, care au o relatie aparte cu aceste traditii.

Rep.: E greu de pastrat o traditie pura?
Vajda Andras: E foarte greu. Pe de-o parte… ce înseamna traditie pura? Traditia, de fapt, se schimba mereu, în fiecare an, deceniu sau secol se schimba câte ceva, doar ca procesul de schimbare este mult mai lent. Desi nu se vede, schimbarea este evidenta si în cazul culturii populare. De aceeea, tind sa cred ca traditia pura, neatinsa de catre procesul de modernizare, exista doar în mintea etnografilor, si nu în realitate. De aici, pâna la faptul ca sunt anumite elemente care chiar deterioreaza vizibil aceasta cultura, este totusi o distanta destul de mare. Cred ca trebuie sa gasim un echilibru între tot ceea ce este stravechi si stratul timpului care s-a asezat, sa pastram ceea ce este traditional, dar sa lasam un loc si pentru asa numitele inventii, dar care se pot integra fara fisuri în contextul respectiv.

Rep.: Care este rolul noii sectii a centrului, scoala Populara de Arta?
Monica Dohotaru : Unul foarte important, ea a trecut prin momente foarte grele la un moment dat. Ceea ce face scoala de Arte se încrie în ceea ce numim educatie permanenta, care trebuie sa continue toata viata, nu ne putem niciodata opri, si pentru acest lucru, statul trebui sa sprijine acest aspect. Dorim sa ne apropiem de cerintele Uniunii Europene, deoarece acest tip de educatie exista în toate tarile, dorim sa accesam proiecte, sa creem parteneriate, care sa ne usureze accesul spre fondurile nerambursabile.
Traditia de la Centrul de conservare se completeaza cu viitorul creatiei artistice la scoala de Arta, ambele având numitor comun pastrarea traditiilor. Ele practic se completeaza reciproc prin activitatile prestate.