Vicele Savu de la Sighișoara tace și face

Sorin Virgil Savu este viceprimarul municipiului Sighișoara. S-a născut la 13 octombrie 1958, are doi copii și este de profesie inginer. Cum ne dorim ca și cei care stau în dreapta primarilor să apară și să fie cunoscuți de către populație, am decis să facem un alt fel de interviu cu viceprimarul Savu. Din nefericire, probabil din lipsa timpului, răspunsurile domniei sale au fost oarecum laconice așa că ne permitem ca, pe lângă interviul real, realizat prin mijlocirea spațiului virtual, să redăm și un interviu imaginar.

Reporter:  Până în anul 2002 ați activat în mediul privat. Ce v-a determinat să vă orientați către administrația publică?
Sorin Virgil Savu: A fost o decizie de moment la rugămintea domnului Primar.

R.: Ca viceprimar, faceți mai mult politică sau administrație?
S.S.V.: Mai mult administrație.

R.: Care este cea mai ciudată solicitare pe care v-a adresat-o un cetățean?
S.S.V.: Să mutăm cotețul de porci al vecinului deși acesta era amplasat legal, dar ei nu se înțelegeau.

R.: Cum a-ți caracteriza relația cu primarul Dorin Dăneșan?
S.S.V.: Foarte bună.

R.: Dacă ar fi să trăiți în alt oraș din România care ar fi acesta?
S.S.V.: Timișoara.

R.:  Dar din Europa?
S.S.V.: Florența.

R.: Care considerați că este cea mai mare realizare din cariera de ales local?
S.S.V.: Refacere infrastructură din cetatea medievală.

R.: Dar cea mai mare dezamăgire?
S.S.V: Nu am reușit să aducem la Municipiu clădirea neterminată a CEC-ului.

R.: Don Quijote sau Omul Invizibil?
S.S.V.: Don Quijote.

R.: Abba sau Lady Gaga?
S.S.V.: Abba.

R.: Sfântul sau James Bond?
S.S.V.: James Bond.

R.: Andreea Marin sau Mihaela Radulescu?
S.S.V.: Andreea Marin.

R.: Dacă a-ți fi Președintele României care ar fi prima măsură pe care a-ți lua-o?
S.S.V.: Aș numi un Prim Ministru care să facă ce trebuie pentru țară.

Partea a II-a, reloading…..

R.:  Până în anul 2002 ați activat în mediul privat. Ce v-a determinat să vă orientați către administrația publică?
S.S.V.: Domnul primar Dăneșan m-a abordat în anul 2002 pentru a face parte din echipa sa. Am acceptat pentru că am dorit să fac ceva pentru orașul Sighișoara și pentru cetățenii de aici. Și pentru mine…dacă nu e cu supărare.

R.: Ca viceprimar, faceți mai mult politică sau administrație?
S.S.V.: Desigur fiind ales pe lista unui partid este greu să desparți politica de administrație, dar am încercat de-a lungul anilor să nu-i uit pe cei care m-au ales și să-mi dedic lor activitatea. Din această cauză eu personal consider că fac mai multă administrație decât politică.

R.: Care este cea mai ciudată solicitare pe care v-a adresat-o un cetățean?
S.S.V.: Cred că cea mai ciudată solicitare am primit-o din partea unui cetățean care dorea să mutăm cotețul de porci al vecinului deși acesta era amplasat legal. Cei doi vecini nu se înțelegeau, era o divergență mai veche dintre ei. După ce am analizat cererea și ne-am deplasat la fața locului am realizat că acel coteț era construit absolut legal. Deși sunt hilare, sunt probleme pe care o administrație locală trebuie să le rezolve.

R.: Cum a-ți caracteriza relația cu primarul Dorin Dăneșan?
S.S.V.: Foarte bună. Încă de la bun început, de când am acceptat propunerea sa de a candida pentru Consiliul Local am crezut în programul și în ideile sale. Relația bună dintre noi s-a păstrat în timp și pot spune că avem un raport de colaborare bazat pe prietenie și respect reciproc.

R.: Dacă ar fi să trăiți în alt oraș din România care ar fi acesta?
S.S.V.: Timișoara, pentru că acolo am făcut Institutul Politehnic și este un oraș de care mă leagă multe amintiri plăcute din tinerețea mea.

R.:  Dar din Europa?
S.S.V.: Florența. Am petrecut un concediu acolo și îl consider unul dintre cele mai frumoase și elegante orașe din Europa. Plus că se aseamănă puțin cu Sighișoara noastră…din punct de vedere al vechimii și istoriei bogate.

R.: Care considerați că este cea mai mare realizare din cariera de ales local?
S.S.V.: Refacerea infrastructurii din cetatea medievală. A fost un proiect amplu și extrem de greu de realizat datorită faptului că am încercat să nu aducem în niciun fel atingere imaginii medievale a Cetății. De asemenea, am întâmpinat multe probleme legate de finanțare pe care a trebuit să le depășim prin eforturile noastre proprii.

R.: Dar cea mai mare dezamăgire?
S.S.V: Din nefericire, cea mai mare dezamăgire este legată de faptul că nu am reușit să aducem în patrimoniul Municipiului clădirea neterminată a CEC-ului. Mai încercăm să facem demersuri în acest sens, dar numai viitorul va spune dacă acestea vor avea șanse de reușită.