Voluntari, suflecati-va mânecile si la posmagi…. înainte!

Pentru cei care au trait în vremea raposatului, termenul de voluntariat era usor metamorfozat, fiind înradacinat în mintea colectiva drept „munca patrioticaâ€. Era un fel de voluntariat cu forta executat în special în sectorul agricol, unde erai dus la cules de porumb, struguri sau mere. Sunt convins ca nimeni nu s-a omorât de placere pe vremea aia, dar tineri fiind, am reusit sa ne facem si zilele acelea destul de distractive. Era un prilej de socializare si de construire a unui spirit de echipa extraordinar. Totul era foarte organizat, dupa niste reguli clare, stricte, nimic lasat la voia întâmplarii. Aveai avantajul ca erai în mijlocul naturii, te bucurai de aerul curat; în plus, mai degustai din ce culegeai si faceai în asa fel încât sa-ti treaca ziua într-un mod placut. Auzisem anul trecut de un proiect de lege al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale prin care li se oferea „sansa†elevilor claselor I-VIII din marile orase sa faca cunoÈ™tinÈ›a munca la tara, prin participarea la vizite în ferme agricole si statiuni de cercetare pomicole sau legumicole unde sa ia parte la cules, dar si la expozitii sau târguri. Se pare ca proiectul cu tenta usor comunista a ramas în stand-by desi era prevazut ca masura adiacenta la Programul de încurajare a consumului de fructe în scoli.

Posmanagii…
Un subiect foarte trendy în aceste zile este cel al muncii în folosul comunitatii, o forma de „voluntariat†foarte uzitat în celelalte tari europene pentru caracterul sau punitiv si educativ care prezinta un imens potential pentru politice sociale ale secolului XXI. Oamenii de azi nu mai apreciaza ajutorul primit din partea statului, indivizii respectivi, asistati sociali de hat mult timp, au cam pierdut notiunea banului câstigat cinstit din sudoarea muncii. Dar nu ei sunt de vina, pentru ca nimeni nu e prost sa-si rupa salele, ci însusi statul, comunitatea, entitatea care îi protejeaza în loc sa-i puna la treaba pe acesti potentiali lucratori. Esti pe strazi si n-ai un loc de munca? Ai nevoie de niste bani? Nicio problema! Azi avem de maturat strada, mâine de toaletat niste copaci, poimâine de plantat niste puieti. Poate nu e usor sa organizezi asa ceva, dar trebuie luat exemplul altor tari, precum Marea Britanie, Suedia sau Belgia care folosesc din plin acest sistem, ne-rasplatind lenea si delasarea cu ajutoare sociale si facilitati. De la „Ioane, muieti-s posmagiiâ€, la sapa din mâna, e cale totusi lunga, care trece prin filtrul civilizatiei si naravurilor personale înainte de a fi impuse de o entitate supraordonata.

Murphy si voluntarii…
Voluntariatul, în sensul propriu al cuvântului, are mai mult o valoare societala care se bazeaza pe un set de valori precum solidaritate, implicare si responsabilitate, într-o atmosfera vesela si destinsa, aplicat fiind mai mult în sfera sociala si ecologica. În zilele noastre este însa foarte greu sa practici aceasta forma de primara de munca neremunerata. Într-o lume mercantila în care toata lumea e ahtiata dupa ban, a munci pe gratis este aproape împotriva firii. Înca de mici suntem asaltati de ideea ca, atunci când vom fi mari, trebuie sa obtinem un job foarte bine remunerat care sa ne ofere bunastarea dorita. Este si o vorba populara: „nici bani fara munca, dar nici munca fara baniâ€. Cei mai înraiti voluntari sunt aceia care reusesc cumva sa puna, mai presus de bani si foloase materiale, satisfactia si împlinirea sufleteasca. I-am vazut saptamâna trecuta marsaluind prin centru. Sunt putini, dar inimosi. O mâna de oameni care vor sa contrazica celebra Lege a lui Murphy: nu te oferi niciodata voluntar!