Primari din întâmplare

Dacă luăm în considerare îndeletnicirile de bază ale edililor din județul Mureș, este clar că “meseria” de primar sau viceprimar este cea mai permisivă. Avem edili călăreți, ingineri zootehniști, tehnicieni CFR, strungari, pensionari reprofilați, mecanici auto, cântăreți sau foști șomeri salvați de alegeri și lista ar putea continua. E loc pentru toate meseriile, iar administrația locală pare să fie la îndemâna oricui. Să vedem însă ce meserii au fost lăsate uitării de primarii puși la căpătâiul celor 91 de comune ale județului.

În țările Uniunii Europene, a fi funcționar public înseamnă să ai studii superioare. La noi, a fi funcționar public, recte primar sau viceprimar, înseamnă să intri în hazardul politicii. Și dacă România se tot aliniază la cerințele UE, anul 2007 ne va prinde cu garda lăsată la capitolul funcționari publici, pentru că pentru aleșii noștri nu studiile superioare primează, ci meserii de tot soiul.

Meseria – brățară de aur

La capitolul domenii de activitate, meseriile cele mai predispuse să te facă primar sunt cea de mecanic auto, strungar sau inginer. Primarul din Zagăr, Dan Coroiu, a trecut de la ingineria zootehnică direct la Primărie. Dali Zoltan, viceprimarul din Aluniș, a fost silvicultor, apoi pădurar, pentru ca ulterior să îmbrățișeze administrația publică. Tot în domeniul agricol a lucrat și Alin Stoica, care a fost mai mult viceprimar la Zagăr decât mecanic agricol, meseria de bază. Primarul Kocsis Adalbert din Aluniș spune că “lumea politică nu e bună, dar măcar aici nu e rutină”, așa că a spus adio fără prea multe regrete strungului și școlii de maiștri. Szilagyi Alexandru, primarul din Mica, a lăsat și el meseria de strungar, mai întâi pentru industria chimică și, doar apoi, pentru politică. Primarul Glodeniului, Ercsei Gheorghe, își mai pune problema “oare eu am intrat în politică?”, așa că din punctul lui de vedere faptul că nu mai lucrează în horticultură este doar o problemă de timp.

Șoferii conduc comunele

Viceprimarul din Glodeni, Ovidiu Palcu, a fost sudor, dar s-a mai îndeletnicit și cu transportul de prăjituri. A trecut și prin faza de șomer, când a găsit de cuviință să se reîntoarcă la obârșii, adică la agricultură. Spune că relațiile pe care și le-a făcut prin livrările de diverse produse, la restaurante sau baruri “mi-au fost de ajutor ulterior”. Cu șofatul a cochetat și viceprimarul din Gurghiu, Tiberiu Chiș. Tot șofer la o întreprindere minieră a fost și vicele din Coroisânmărtin, Gheorghe Suciu, în tinerețile sale, ca mai apoi să lucreze la gaz. Tot la gaz metan a lucrat și colegul de breaslă a lui Suciu, primarul Dumitru Aldea, ca maistru și mecanic.

Meserii exotice

Când a început seminarul teologic, viceprimarul din Mica, Reti Gheorghe, nu avea habar de faptul că soarta îi va decide o cu totul altă meserie. Cel de primar și actualmente de viceprimar. “Am făcut armata și atunci m-am răzgândit. Eu sunt romano- catolic și preoții nu pot să aibă familii. Mi-am întemeiat o familie și apoi am lucrat în industrie la combinatul din Târgu Mureș și Târnăveni”. Înainte de a cuceri Primăria Ogra, Ioan Megheșan, a fost polițist 38 de ani. Dar după ce s-a pensionat, politica a fost colacul de salvare împotriva plictiselii. “Cât timp am fost în poliție am fost oarecum la putere. Atunci nu puteam să am înclinații politice, doar simpatii. Acum văd puterea din opoziție”, a fost de părere primarul din Ogra. Pentru Viorel Bubău, edilul din Sântana, a fi primar și totodată călăreț, aproape olimpic, sunt lucruri inseparabile. Cele două îndeletniciri se completează reciproc, în vi ziunea lui Bubău. Noul primar al Bandului, cântărețul Mircea Rusu, recunoaște că încă administrația locală mai are încă destul de multe taine pentru el. Când nu e la Primărie, cântărețul-primar Mircea Rusu sigur poate fi găsit la vreo petrecere simandicoasă, delectând auditoriul cu câte un tril.

La Primărie via CFR

Primarul Ioan Pârlea din Lunca Bradului a fost reglator de circulație și integrator de mișcare la CFR până când, în ’98, i-a surâs funcția de viceprimar. Mecanic locomotivă a fost și vicele din Albești, Aurel Boitoș, și mai apoi instructor, tot în cadrul CFR, până la pensionare, când a urmat politica. Boitoș recunoaște cu regret că , “dacă aș putea, aș reveni la CFR, dar știți că de la un timp analizele nu mai ies bine și nu te mai primesc”.

Afaceriști perdanți pe jumătate

Printre edilii care au vrut să guste tentația unei afaceri proprii se numără și viceprimarul din Bălăușeri, Sagyebo Istvan, care este unul dintre asociații unei firme ce se ocupă cu reparații de autovehicule și care a rămas mai mult în grija celorlalți doi parteneri, pentru că, de când a fost ales în executiv, nu-i prea rămâne timp, dar nu-i pare rău pentru că “tot ce e nou e tentant”. Tot afacerist cu trei magazine și două baruri a fost primarul din Daneș, Nicolae Mosora, dar pe care le-a abandonat, spune el, din lipsă de timp. Pentru primarul din Nadeș, Alexandru Cîrnu, afacerile nu sunt pentru cojocul lui, cel puțin așa afirmă el. “Am constatat că lumea afacerilor nu e pentru mine, e prea grea”, asta după ce a fost administrator și mai apoi patron al Fabricii de Bere Dracula. Totuși, cunoștințele din management l-au ajutat în munca de edil.

Metalurgia face casă bună cu administrația

Industria ușoară a dat și aceasta câteva nume într-ale politicii. Primarul din Hodac, Florean Niculici, a fost frezor la Metalurgica Reghin. Mecanic de mașini și utilaje a fost viceprimarul din Voivodeni, Mezo Ștefan, la Metalotehnica. Cu siguranță într-o poziție delicată este primarul din Bălăușeri, Mate Janos, nu de alta, dar a fost inspector la Agenția pentru Protecția Mediului. “Câteodată când vin colegii în control, mai glumim și spun că Bălăușeri ar trebui să fie o comună standard în ceea ce privește respectarea normelor”, a spus primarul Mate.

Administrația locală este deci o meserie permisivă. Toți par să se priceapă în a desluși tainele Legii 215. De la frezori, strungari și până la inspectori sau cântăreți. Despre impresia pe care o vom face Uniunii Europene, cu o paletă așa de largă de meserii ad-hoc adunate în administrație, vom vedea, cel târziu, în 2007.

Cristina CORNEA