Sănătatea românească și Pădurea Spânzuraților

Sistemul sanitar românesc, „made in†epoca preistorică din punct de vedere al organizării, a trecut prin mai multe transformări, printre acestea numărându-se descentralizarea sau închiderea mai multor unități sanitare. Miniștri s-au perindat, reforme au scos din jobenul lor, dar problema de fond a rămas aceeași, finanțarea. Vorba aceea: apa trece, pietrele rămân.  Dr. Florin Buicu, șeful Departamentului de sănătate al PSD Mureș nu întrevede o gură de oxigen recentă în sistem, ba mai mult modelul după care se conduce sănătatea românească este o analogie a filmului Pădurea Spânzuraților.

Reporter: Ce e criza în sănătate? Alegeți un răspuns și motivați-l: o femeie isterică, un bărbat bețiv, un lup preistoric sau un clovn?
Dr. Florin Buicu: Sistemul de sănătate din România este un amestec. Provine din istorie, e adevărat, pentru că e organizat după un model după câțiva zeci de ani. A venit un bețiv la conducerea noastră, a tuturor, și prin intermediul unor clovni ne transformă pe noi în niște isterici. Așa că, de fapt, nu aș putea să aleg doar una dintre aceste caracteristici. Sistemul de sănătate din România are doar niște oameni valoroși. Nu are bani, nu are infrastructură, iar noi, cei care teoretic ar trebui să beneficiem de sistemul de sănătate, ne uităm la lupul ăsta preistoric, la clovnii care conduc sistemul de sănătate.

Rep.: Dar dacă ar fi să-l comparați cu un desen animat?
F.B.: Ce-mi trece prin minte acum nu este tocmai un desen animat, ci aș face o analogie cu filmul Pădurea Spânzuraților. Pentru a reduce numărul sinuciderilor din România s-a decis să se taie pădurile. Deci cam așa se întâmplă și în sănătate. Avem oameni bolnavi, venim și spunem că avem prea multe spitale, că avem prea mulți bani, dar finanțarea pentru sănătate e la jumătate. Așa că atunci când privești un desen animat te bucuri. Eu când privesc sistemul de sănătate nu mă pot bucura.

La cât suntem de bolnavi, stăm bine

Rep.: Care ar fi cele mai grave probleme în sistemul de sănătate românesc?
F.B.: Finanțarea sau subfinanțarea, pentru că de fapt este o problemă capitală la noi. Atâta timp cât dăm pentru sănătate sub 4%, nu putem vorbi de sănătate de calitate. Europenii dau dublu, americanii dau de patru ori mai mult. Dacă am sta să vedem, sau să facem o analogie cât suntem de bolnavi, stăm bine. Primim numai la jumătate, dar va trebui după finanțare să fim mult mai bolnavi decât europenii sau americanii.

Rep.: Cât de grav este că nu avem spitale ca în străinătate în anul 2011?
F.B.: Cât de grav este că salariile din Romînia sunt mici, iar mâncarea de multe ori este mai scumpă decât în țările europene? La fel de grav.

Rep.: Ce nu vă place la sistemul sanitar, din punctul de vedere al șefului departamentului de sănătate al PSD Mureș? 
F.B.: Guvernarea actuală. Pentru că, acuma că tot vorbim de filme, să dau un exemplu. Cred că Băsescu a văzut filmul „Atunci i-am condamnat pe toți la moarteâ€. Și văzând filmul acesta, oamenii din jurul lui i-au spus: șefu nu putem să-i condamnăm la moarte pentru că nu ne lasă Constituția. Și atunci Băsescu a venit și a spus: păi schimbați-o.

Rep.:Și ce vă place atunci la sistemul de sănătate?
F.B.: Profesioniștii din sistem. Aleg totuși să rămână în România, în condițiile în care au oferte generoase din multe alte țări de pe planeta asta.
Rep.: Ar fi o soluție bună transformarea spitalelor în fundații, după cum prevede proiectul noii legi a sănătății?
F.B.: În general fundațiile au rolul de a suplini o activitate de bază. Și dacă ne referim doar la spitalele publice, cele care trebuie să fie în subordinea sau sunt sub apanajul statului, statul are obligația să asigure, totuși, niște condiții decente. Am face aceeași greșeală pe care a făcut-o actualul Guvern, de descentralizare înainte de reformare. S-au spălat pe mâini transferând de fapt deciziile la comunitățile locale. În mod normal, un ministru al Sănătății ar fi trebuit să vină și să spună așa, din 400 și ceva de spitale, sunt 100-200, că așa i-a spus Băsescu, care nu îndeplinesc condițiile. Alea trebuiau să fie închise și transferate către autoritățile locale, doar spitalele care îndeplineau condițiile de a fi spitale. Așa, au pasat practic responsabilitatea către primari, care nicicând nu pot la nivel declarativ să spună că sunt spitale în comunitatea pe care o gospodăresc. Dacă vorbim de modele de organizare a spitalelor, sunt spitalele publice, cum este acesta de urgență, care nu trebuie să se bazeze pe ce vine din fundații. Da, ca și activitate, anumite donații se fac și acum către spiale, dar nu cunosc spitale publice care să fi primit sume substanțiale ca și donații.

Rep.:Deci nu ar fi ceva de viitor…
F.B.: Se poate crea cadrul. Cadrul este și în momentul de față creat, legea sponsorizării care permite oricăror societăți comerciale să facă donații către spitale. Dar nu știu decât cazuri singulare, companii multinaționale care o parte din sumele pe care le pot aloca pentru sponsorizări să le dea pentru activități medicale.

Sănătatea, prioritatea declarativă

Rep.: Dacă ați fi pus în postura în care ați putea face schimbări în sănătate, ce pași ați urma?

F.B.: Păi primul pas ar fi să dau cu pumnul în masă la ăla de la Finanțe și nu aș accepta până nu aș discuta cu cel de la Finanțe. Pentru că atâta timp cât sănătatea este doar declarativ prioritate națională și nu asumată, aș fi pus nu de fapt să schimb ceva în bine,  și să fac să supraviețuiască sistemul. Fără finanțare corectă și normală. Sistemul de sănătate este acum ca un bolnav în fază terminală. Schimbăm doctorul care îl supraveghează, dar fără a avea tratamentul pentru boala de care suferă. Schimbarea unui ministru, fără să fie dublată de fapt și de asigurarea condițiilor de tratament acelui bolnav nu tratează bolnavul, îl lasă în continuare să meargă spre moarte.

Rep.: Se vehiculează multe nume pentru noul ministru al Sănătății. Care credeți că ar fi cel mai bun?

F.B.: Ca și profil consider că ar trebui să fie medic. Având în vedere guvernarea actuală va fi de la UDMR, adică un ungur. După mine putea să fie și de la alte minorități, căci și alte minorități sunt la guvernare. Dacă ar fi după mine ar trebui să fie pentru perioada asta de criză Arafat. Dar nu o să fie. Așa că de fapt o să fie un ungur și din câte am înțeles o să fie un ungur din Bihor. Așa s-a negociat. Dacă e așa sunt mai multe nume vehiculate. Pe de altă parte, dacă tot vorbim de Târgu Mureș, dintre toate numele care erau vehiculate, Vass Levi ar fi fost bun pentru că e din Târgu Mureș.