Lansarea revistei ”VITRALII ”“ LUMINI ȘI UMBRE”

– Revista Veteranilor din Serviciile Române de Informatii –

Subsumata dezbaterii cu tema â€Valentele comunicarii din perspectiva promovarii culturii de securitateâ€, lansarea revistei mai sus mentionate, eveniment ce va avea loc pe data de 4 aprilie a.c., este de asteptat, desigur, sa suscite interesul participantilor. Fiecare numar al revistei – o revista â€tânara†dupa cum veti avea ocazia sa constatati – stârneste de fiecare data, prin continutul pe care-l promoveaza, dezbateri aprinse. La lansarea de la Târgu-Mures, vor fi prezente figuri cunoscute si recunoscute. Colonelul S.R.I. (r.) Filip Teodorescu, fost loctiitor al sefului Directiei de contraspionaj din DSS, în anul de gratie 1989, autor al volumului â€Un risc asumatâ€, prof.univ.dr. Cristian Troncota, apreciat cercetator si cunoscator al istoriei serviciilor de informatii românesti si un prolific autor de carte, precum si prof.univ. dr. Corvin Lupu, autor al unor incitante articole si studii de securitate, dar si un critic virulent al starii actuale de lucruri, vor fi, probabil, figurile centrale ale evenimentului de la Târgu-Mures. Prezenta la aceasta manifestare a unor oameni cu o bogata expertiza în domeniul informatiilor si contrainformatiilor, precum generalul de brigada S.R.I. (r.) Vasile Malureanu, fost lucrator într-o importanta structura centrala a S.R.I., si generalul de brigada S.R.I. (r.) Nechifor Ignat, fost sef al Sectiei S.R.I. Sibiu, vor da cu siguranta un plus de consistenta evenimentului.     

O revista care incita la dezbatere si studiu 
Editata de Asociatia Cadrelor Militare în Rezerva si în Retragere din S.R.I., revista â€Vitralii – Lumini si umbre†se doreste a fi o tribuna de expresie a celor care au activat în serviciile române de informatii si contraspionaj si care au astfel posibilitatea sa-si expuna într-un mod cât se poate de echilibrat, ideile, opiniile si consideratiile pe marginea unor evenimente traite, ale unor cazuri pe care le-au avut în lucru sau a unor posibile evolutii din perimetrul geografic european si international. Dincolo de un anume grad de subiectivism, firesc, de altfel, pentru articolele care relateaza experiente personale – dureroase, în unele cazuri – toate acestea la un loc, se constituie însa într-un important aport la formarea si promovarea culturii generale de securitate. În peisajul publicistic actual, aceasta revista reprezinta – trebuie sa recunoastem – un fapt de normalitate, dar si un demers necesar si curajos. Spun aceasta întrucât, în societatea româneasca actuala, din ce în ce mai lipsita de repere morale si valorice, exista înca din pacate multe suspiciuni, dar si o oarecare respingere si retinere fata de institutiile cu profil de intelligence. În opinia mea, aceasta stare de fapt este generata de mai mai multi factori care actioneaza conjugat. Este vorba aici, atât de persistenta la nivelul mentalului colectiv ale unor reminiscente ale trecutului si a unor clisee legate de Securitatea comunista, induse prin emisiuni radio-TV si publicatii cu evident caracter persuasiv, dar partizan, cât si de pierderea unor repere morale si identitare, coroborate cu o insuficienta comunicare si deschidere a institutiilor cu profil de intelligence spre societatea civila, societate care nu este familiarizata cu problematica si atributiile acestora, asa cum se întâmpla, spre exemplu în SUA, Anglia sau Israel. Se cuvine mentionat faptul ca, revista s-a impus în timp si prin profesionalismul si recunoasterea stiintifica a celor care-si dau girul pentru aparitia fiecarui numar si care fac parte din consiliul editorial al revistei. Îi am în vedere aici pe distinsii prof.univ.dr. Gheorghe Buzatu, academician Dinu C. Giurescu, prof.univ.dr. Corvin Lupu, dr. Alex Mihai Stoenescu si prof.univ.dr. Cristian Troncota.      

Cultura generala de securitate, ca necesitate
La modul clasic, în orice stat care se respecta, deciziile politice majore – ma refer, în primul rând, la cele care vizeaza politica externa – se iau abia dupa ce, într-un cadru relativ restrâns, se analizeaza posibilele implicatii si consecinte pe termen lung sau scurt ale respectivelor decizii. O decizie corecta politic ar trebui sa se bazeze întotdeauna pe informatii corecte si de calitate obtinute în mod oportun si, desigur, din surse mai mult sau putin des¬chise. Aici intervine maiestria serviciilor specializate în procurarea de informatii. Daca noi, ca stat, cautam sa obtinem informatii cât mai ample si de calitate fara a aduce atingere relatiilor pe care le avem cu diferitele state de pe mapamond, si acestea la rândul lor, vor face acelasi lucru. Vor opera pe teritoriul statului român cu intentia de a-si procura informatiile necesare din medii de interes variate. Evident, în aceste conditii statul român va încerca contracararea acestor actiuni cu costuri minime, si la modul cât se poate de discret si profesionist. În spatele unor spectaculoase fapte de istorie contemporana, se afla, de cele mai multe ori, munca asidua, discreta si nu lipsita de riscuri, a unor institutii de intelligence. Daca liderii politici ai momentului vor ramâne înscrisi în cartile de istorie, cei care lucreaza în asemenea institutii specializate, vor râmâne – si trebuie sa ramâna – niste anonimi.

Noi provocari pentru institutiile de intelligence
În acest sens, într-un articol publicat în urma cu un an, colonelul S.R.I. (r.) Filip Teodorescu spunea, citez: â€Oamenii înteleg, prin exemplele concrete oferite, ca activitatea de informatii nu numai ca este veche de când a aparut lumea civilizata, ci ea s-a practicat si se practica indiferent de regimul politic al unui stat.†Mai mult decât atât, domnia sa, în acelasi articol atinge însa o problema cât se poate de sensibila. Ea se refera la modul cum este catalogata munca de informatii si cei care o fac, în raportare directa la regimul politic. Spune domnia sa în acelasi articol, citez: â€Nimeni nu va putea da un raspuns coerent si logic, de ce informatorii români ai unor servicii de spionaj straine – fie ele sovietice sau americane, sau ungare, sau ale oricui doriti – pot fi laudati, decorati, saltati în functii, iar informatorii si ofiterii care au contribuit la prinderea lor, trebuie aruncati în gura unei prese flamânde de scandal, blamati public si târâti pe la tot felul de audieri.†În momentul de fata, pericolele la adresa ordinei si sigurantei nationale sunt mult amplificate si de noile provocari ale momentului: criza economica mondiala, terorismul international si renasterea nationalismului extremist. În acest context, activitatea serviciilor românesti de intelligence trebuie înteleasa si respectata. Cu o singura conditie: un grad mult mai ridicat de transparenta a acestor institutii, precum si controlul parlamentar real al acestora.                

â€Singurul caz clasic de spionaj-tradare, din anii 1988-1989, în care Nicolae Ceausescu, dupa îndelungi ezitari, a aprobat arestarea si deconspirarea lui în presa, a fost cel al lui Raceanu Mircea (….) Raceanu Mircea a fost arestat în momentul când se îndrepta spre locul de întâlnire cu un cadru C.I.A. ce lucra la Ambasada S.U.A. din Bucuresti, pentru a-i preda un material informativ copiat de pe documente strict secrete apartinând Ministerului Afacerilor Externe român (…) Nu m-a surprins impertinenta cu care Raceanu Mircea a încercat în primavara anului 1990 (dar si în 2011 – n.m.) sa prezinte actul sau de tradare drept atitudine anticeausista…â€
(Col. Filip Teodorescu, fragment din volumul â€Un risc asumatâ€, Editura Viitorul Românesc, 1992, pp.25-26)

â€În ceea ce ma priveste, recunosc ca sunt nostalgic dupa ceea ce înseamna demnitate nationala. De aceea spun adevaruri care supara. Nu se poate accepta orice! Dupa lovitura de stat din decembrie 1989, noii stapâni ai fostului lagar comunist ne-au luat pietele comerciale, externe si interne, ne-au lichidat si înstrainat economia si în complicitate cu uneltele lor din România, ne iau aurul din Apuseni, petrolul, baza materiala a societatii, brazii si stejarii falnici, bancile, pamântul. Le-am acceptat pe toate, în numele democratiei, atât de fragila si contestabila. Acuma s-a trecut la o noua faza. Ni se ia si demnitatea nationala. Ni se fura istoria. Este mult prea mult…â€
(Prof.univ.dr. Corvin Lupu, fragment din articolul â€Impactul problematicii Holocaustului asupra României contemporaneâ€, aparut în ianuarie 2012, în revista Art-Emis Academy)

â€Cazul generalului Ioan Șerb a reprezentat pentru contra¬informatiile militare o spectaculoasa lovitura data agenturii GRU din România. Cu studii militare facute în URSS, Ioan Șerb a promovat rapid în ierarhia militara, ajungând seful trupelor de graniceri (…) În 1971, gene¬ralul Șerb a fost arestat. În ancheta, el a recunoscut ca a tradat în favoarea sovieticilor. Al doilea caz semnificativ se refera la generalul Arhip Floca (…) Generalul Floca era agent cu vechi state de serviciu în slujba GRU si avea în legatura operativa alti agenti din rândul ofiterilor armatei române. Ca masuri de neutralizare, conducerea M.Ap.N., cu avizul lui Ceausescu, a hotarât pensionarea anticipata a generalului Arhip Floca si scoaterea din rândurile armatei a tuturor ofiterilor care ramasesera fideli URSS. Un alt caz interesant, rezolvat de Contrainformatiile militare se refera la generalul Vasile Petrut…â€
(Prof.univ.dr. Cristian Troncota, fragment din articolul â€Despre unii tradatori care i-au servit pe sovieticiâ€, publicat în revista â€Vitralii – lumini si umbreâ€, nr. 6/martie 2011, pp.31-34)

  ne-am concentrat pe prioritati legate de fenomene de securitate nationala asociate acestei evolutii care afecteaza UE, lumea, în general, astfel încât combaterea evaziunii fiscale, fie prin operatiuni, fie prin transmitere de informatii, securitatea energetica a României, aspecte legate de crima organizata, cu ramificatii în zona economica, aspecte legate de criminalitatea transfrontaliera, au fost abordate plenar în sute de informari ale Serviciului si în sute de operatiuni care au adus, pâna la urma, beneficii bugetului statului într-o asemenea perioada dificila (…) Din punct de vedere al riscurilor si al amenintarilor clasice, si ma refer aici la terorism, am avut permanent în vedere cresterea acestui risc în raport de ceea ce se întâmpla în plan european (…) Din punct de vedere al intereselor strategice ale României, ne aflam într-o zona geopolitica de mari interferente, astfel încât, pe linia misiunii noastre clasice de asigurare a contraspionajului am încercat sa detectam, sa oferim cunoastere în legatura cu preocuparile altor state, în special din zona estica, referitoare la evolutii în aceasta zona de importanta, repet, strategica deosebita. Nu doar amplasarea scutului antiracheta american pe teritoriul României, dar si dezvoltarile energetice la Marea Neagra fac din aceste preocupari o chestiune pe termen mediu si lung.â€
(Ambasador George Maior, director al SRI, fragment din discursul rostit pe data de 23 martie a.c., cu ocazia bilantului institutiei, pe anul 2011)

Cine au fost generalii tradatorii din Armata româna, dar si din alte institutii ale statului român? Ce servicii de spionaj au actionat în spatiul românesc înainte si imediat dupa 1989? Ce legatura exista între politica, economie, tradare si spionaj? Cum poate fi îngenuncheat statul român? ….Dar despre toate acestea si multe altele, veti putea afla doar daca veti fi prezenti la evenimentul din data de 4 aprilie a.c. Cotidianul â€Zi de Zi†din aceasta saptamâna, precum si de saptamâna viitoare, va va informa în timp oportun despre data, locul si ora evenimentului. Lansarea revistei la Târgu-Mures, este organizata de Asociatia Cadrelor Militare în rezerva si în Retragere din S.R.I. – filiala Mures (presedinte col. r. Victor Moga) si se înscrie printre actiunile destinate promovarii culturii de securitate.