Reghinul și modelul stalinist (1948-1965)

Perioada cuprinsă între anii 1948-1965 se poate caracteriza prin încercarea de impunere în spațiul românesc a regimului de model stalinist. Și de lupta pentru „favorurile lui Stalinâ€, luptă dusă între grupul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și cel al Anei Pauker. PCR și PSD fuzionează în În februarie 1948. Rezultă Partidul Muncitoresc (PMR) – unicul partid.

„Hamletâ€, naÈ›ionalizat, devine Republica

Printre primele măsuri de importanță adoptate de comuniști s-a numărat naționalizarea principalelor întreprinderi, bănci, societăți de transport etc la data de 11 iunie 1948. În Reghin au fost naționalizate următoarele intreprinderi: fabrica de cherestea și lăzi „Foresta Transilvăneanăâ€, cu capital italian, „Reghinul†S.A., fabrica de cherestea și lăzi „Transsylvaniaâ€, presa de ulei „Schreiber†și presa de ulei „Hamletâ€, comasate în 1949 sub denumirea de „Întreprinderile Republicaâ€, în anul următor, 1950, fiind adăugate secțiile: îngrășătoare porci, exploatare agricolă și secția de ateliere comunale.

Next… Biserica Greco-Catolică

Atenția comuniștilor s-a îndreptat, apoi, către Biserica Română Unită cu Roma sau Greco-Catolică, care punea o serioasă rezistență regimului. S-a încercat „convingerea†preoților greco-catolici de a trece la credința ortodoxă sub amenințarea arestării în cazul refuzului, reușind chiar să convingă un număr de 423 de preoți să semneze, prin intermediul a 38 de delegați, o rezoluție prin care treceau la ortodoxie.

Marea majoritate a preoților greco-catolici care au refuzat trecerea la ortodoxie au fost întemnițați. Instituția care trebuia să se ocupe de aceste lucruri fiind Securitatea. Pentru zona Reghinului este relevant cazul protopopului Alexandru Todea, cel care va deveni mai târziu cardinal. A fost închis în penitenciarele de la Jilava, Râmnicu Sărat, Aiud, Sighet și Gherla. Chiar dacă în anul 1964 a fost grațiat, Alexandru Todea a fost urmărit de securitate până la sfârșitul regimului comunist, în 1989 – după cum reiese și din nota informativă pe care o reproducem. Nici reacția credincioșilor greco-catolici nu s-a lăsat așteptată, la rândul lor ei refuzând trecerea la ortodoxie, mulți dintre ei fiind arestați și condamnați. 

Cultură È™i administraÈ›ie

Din punct de vedere cultural, în Reghin, această perioadă coincide cu înființarea bibliotecii orășenești, care a purtat mult timp denumirea de Biblioteca centrală raională, înființată în anul 1950. Tot în această perioadă, în anul 1960, mai precis la data de 1 ianuarie 1960, s-a înființat o altă importantă instituție de cultură din Reghin; este vorba despre Muzeul Etnografic, ale cărui colecții au constat, inițial, în 64 de piese de port popular.

Destinele comunității reghinene au fost conduse în această perioadă de următorii primari: Mihail Dăscălescu (februarie 1949), Pop Teofil (ianuarie 1950), Gabor Ștefan (10 aprilie 1950), Precup Iuliu (octombrie 1954), Szabo Alex (1958-1960), Chiorean Alex (1960-1962) și Balasz Ludovic (1962).

Drumul spre Franța surpat de moartea lui Dej

Începutul anilor ’60 a dus la o răcire a relațiilor dintre Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nikita Hrușciov, motivul fiind apropierea României de Franța, condusă de generalul Charles de Gaulle, care încerca să elimine tutela americană sub care se afla Franța la acea vreme. Moartea lui Gheorghiu-Dej la 19 martie 1965 l-a împiedicat pe acesta să își pună în aplicare planul de apropiere spre Franța, cu toate că Hrușciov amenințase o astfel de alianță cu intervenția militară sovietică în spiritul Pactului de la Varșovia, semnat de toate statele comuniste din Europa Răsăriteană la 14 mai 1955.

Să nu sărim peste colectivizare

Un alt aspect urmărit în această perioadă de guvernarea comunistă a fost colectivizarea agriculturii. Aceasta a presupus organizarea în satele românești a unor structuri de tip G.A.C., S.M.T., G.A.S. și un sistem de impozite asupra  veniturilor obținute în gospodării, cote obligatorii, achiziții și contractări.

Comunist sau… mort!

La nivel național perioada cuprinsă între anii 1948-1965 a constat, pentru România, devenită Republică Populară, într-o impunere deosebit de violentă a sistemului politic comunist. Grupurile care au opus rezistență regimului fiind anihilate în cadrul unei represiuni deosebit de sângeroase, de multe ori nu se mai ajungea la procese, cei care se opuneau regimului fiind executați. În zona actuală a județului Mureș, în perioada aceea Regiunea Autonomă Maghiară, sunt cunoscute execuțiile care au avut loc la Răstolița, pe valea Mureșulu superior.

1956 – Ungaria se revoltă, România înfiinÈ›ează Comandamentul General 

Declanșarea revoltei din Ungaria, 23 octombrie – 4 noiembrie 1956, care a avut ecou și în România, mai ales în zona orașelor de graniță și în Regiunea Autonomă Maghiară, a dus la înființarea unui nou organism, Comandamentul General. Acesta avea rolul de a controla și coordona activitatea serviciilor de informații ale statului. Comandamentul General era condus de Emil Bodnăraș și era compus din Al. Drăghici, Leontin Sălăjan și Nicolae Ceaușescu.