Infrastructura omoară Reghinul

Reghinul stă dezastruos la capitolul infrastructură * Doar 60 la sută din teritoriul municipiului are canalizarea asigurată * Străzile limitrofe Reghinului au fost decretate de autoritățile locale zone rurale, pentru a se putea accesa fonduri europene * De ani de zile Reghinul nu a înaintat un program eligibil pentru a putea beneficia de sumele Uniunii destinate reabilitărilor * Consilierii locali se pot mândri doar cu programul SAMTID, pe care l-au votat greoi și neîncrezători * Executivul nu a inițiat discuții pentru deschiderea unei linii de creditare absolut necesare pentru realizarea unor proiecte * Din păcate, Reghin trece printr-o perioadă de regres…

Infrastructura municipiului Reghin este la pământ, dar în ultimii ani nu s-a făcut nici o investiție pentru a remedia acest lucru. Una din problemele majore rămâne canalizarea, atâta timp cât acest serviciu este disponibil doar pe 60% din suprafața orașului. De altfel, după cum afirmă și șeful serviciului urbanism din cadrul Primăriei, Aurel Pop, canalizare există acolo unde este și rețea de apă, iar lucrările de extindere care se realizează la ora actuală sunt nesemnificative. “RAGCL organizează săptămâna aceasta licitație pentru a se desemna o firmă care să facă lucrările de introducere a canalizării pe o porțiune de trei kilometri, ceea ce este foarte puțin”, apreciază Aurel Pop.

Primăria e depășită de situație

Față de necesarul de 146,1 miliarde lei pentru realizarea proiectelor de infrastructură (canalizare, extindere rețea de apă și reabilitare drumuri), din bugetul local este asigurată o sumă infimă, adică 14,782 miliarde de lei. În ceea ce privește canalizarea, pentru anul acesta au fost propuse pentru introducerea acestei utilități zonele Mihai Viteazul, Unirii, K. Janos, Iernuțeni și strada Mihai Eminescu, la care se adaugă și lucrările de canalizare menajeră și pluvială în cartierul Tineretului. Valoarea obiectivului este de 52,53 miliarde lei, din care de la buget sunt asigurate este de 6,8 miliarde. La acestea se adaugă și lucrările la rețelele de apă care sunt învechite și ar trebui în mare parte schimbate. Tot pentru anul acesta au fost propuse pentru extinderea rețelei de apă zona cartierul Tineretului, iar pentru înlocuiri străzile Păltiniș, Dealului, Muncitorilor, Măcieșului, Grigorescu, Horea și Orizontului. Pentru înlocuirea rețelei de apă ar trebui asigurate 2,975 miliarde lei, dar suma prevăzută în bugetul local este de numai 482 milioane.

Cât pentru extindere, ei bine, în buget nu este prevăzut nici un leu.

Având în vedere bugetul auster al CL Reghin, doar o linie de creditare ar mai putea salva infrastructura municipiului. Deocamdată nici din acastă perspectivă nu se arată vești bune pentru reghineni. La ultima ședință extraordinară de CL, executivul a pus spre aprobare doar “aprobarea în principiu a posibilității de deschidere a unei linii de creditare în scopul realizării de investiții în municipiul Reghin”. Ceea ce înseamnă, de fapt, că cei de la Primărie nu s-au obosit să poarte discuții cu băncile pentru a putea vorbi la modul concret despre angajarea unui credit care să permită demararea unor investiții. Și pentru a completa imaginea sumbră a bugetului local, trebuie amintit că posibilități de rectificare nu există, adică venituri suplimentare nu s-au înregistrat.

Înapoi la sat

Nici la capitolul reabilitări drumuri situația nu e mai bună. Pentru reabilitarea drumurilor ar fi nevoie de 88,1 miliarde lei, din care bugetul asigură doar 7,5. Străzile propuse pentru reabilitare sunt Subcetate, Râului, Duzilor, Spitalului, Eminescu, Unirii, iar pentru cartierul Libertății se are în vedere reabilitarea drumului, a trotuarului și amenajarea intersecției. Numai că pentru reabilitarea drumurilor consilierii au găsit o portiță de scăpare. Astfel, mai multe străzi din cartierele limitrofe municipiului au fost clasificate drept zone rurale, pentru a putea fi accesate fonduri europene. “În afară de proicetul SAMTID nu există din partea UE alte oferte pentru lucrări. De fapt și SAMTID era adresat municipiilor mari și dacă județul Mureș rămânea și fără acest proiect ne făceam de râs. Am trecut mai multe străzi la zone rurale pentru că e mai probabil astfel să atragem investitori individuali sau programe SAPARD”, a declarat Aurel Pop, șeful serviciului urbanism din cadrul primăriei Reghin. Prin urmare, deși e de ceva vreme municipiu, o parte din Reghin se întoarce la sat. În această situație sunt mai multe străzi din cartierele Apalina, Iernuțeni, Câmpului, zona Beng și Dedrad.

Primărie fără arhitect

Pentru ca imaginea să fie și mai deplorabilă, trebuie menționat că serviciul urbanism din cadrul Primăriei Reghin funcționează fără un arhitect șef. Toate deciziile cu privire la lucrările sau amenajările clădirilor și spațiilor din municipiu sunt analizate de personalul de la urbanism, însă situația nu pare să îngrijoreze executivul sau consilierii, care nu se grăbesc să scoată postul la concurs.

Din păcate, deși standardele UE privind infrastructura orașelor și municipiilor trebuie adoptate și de România, la Reghin situația utilităților este la pământ. De câțiva ani administrația locală nu a reușit să înainteze nici măcar un proiect eligibil pentru a accesa fonduri europene, iar indolența celor de la Primărie își pune amprenta pe dezvoltarea municipiului.

Reghinul moare încet, dar sigur.

Cristina CORNEA