Bulevardul Cetăţii, de la romantismul arborilor seculari la tăierea lor

Cel mai romantic bulevard din Europa, cum a fost supranumit Bulevardul Cetăţii din Tîrgu Mureş datorită parcului străjuit de arbori seculari, va trece printr-o serie de schimbări. Retuşul urbanistic care va avea loc cu siguranţă este amenajarea unei piaţete pe sensul de urcare pe lângă Cetatea Medievală deoarece este un obiectiv de realizat în proiectul european “Reamenajare şi conservare Cetatea Medievală Tîrgu Mureş”.

 Agitaţia în jurul reamenajării zonei Bulevardului Cetăţii a început săptămâna trecută şi s-a amplificat în aceasta. Tema a fost repusă pe tapet de către edilul municipiului, Dorin Florea, care a susţinut în urmă cu o săptămână că intenţionează să organizeze o dezbatere publică privind viitoarea configuraţie a Bulevardului Cetăţii în urma căreia să fie organizată licitaţia de proiecte pentru realizarea acestui obiectiv.

De asemenea, reprezentanţii Administraţiei Domeniului Public au anunţat că zona va suferi tot felul de prefaceri, printre acestea numărându-se amenajarea unei piaţete şi tăierea arborilor seculari din zonă, aducători de romantism, şi înlocuirea acestora cu puieţi din aceeaşi specie. Măsura ar avea şi un scop preventiv deoarece este gândită pentru a îndepărta orice risc de accidentare a trecătorilor ce au drum prin zonă atâta vreme cât în ultimul timp crengi ale arborilor au căzut în parc sau pe carosabil.

Un alt proiect ce a fost anunţat în zonă se referă la amenajarea unei parcări, proiect vehiculat şi în urmă cu doi ani de zile, însă vehement contestat de către actualul viceprimar Peti András şi de către fracţiunea UDMR din Consiliul Local Tîrgu Mureş.

 Arbori cu protecţie

Nici intenţia municipalităţii de a tăia arborii seculari nu este privită cu ochi buni de către reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale de mediu din municipiu.

Szakács László, reprezentant al Asociaţiei Rhododendron şi membru al Comisiei de avizare a tăierilor de arbori din cadrul Primăriei Tîrgu Mureş, a readus în discuţie un proiect mai vechi prin care aceşti copaci pot fi salvaţi.

„Este o iniţiativă de a conserva nişte valori inestimabile ale oraşului, de pe Bulevardul Cetăţii, nişte celtici seculari (n.a. specia Celtis ocidentalis, provenită din America de Nord). De aceea am solicitat un statut special, separat pentru acest bulevard”, a spus acesta.

Szakács László a mai susţinut că a propus municipalităţii achiziţionarea unui aparat special de diagnosticare, cu ajutorul căruia ar fi verificată starea de sănătate a arborilor pentru a fi tăiaţi doar aceia care reprezintă un pericol pentru locuitorii sau turiştii aflaţi prin zonă. Potrivit ecologistului, pe Bulevardul Cetăţii, la un ultim recensământ ar fi 110 arbori, din care doar 10 % ar fi cu probleme, restul sunt în stare acceptabilă spre bună.

Dacă Primăria Tîrgu Mureş refuză cumpărarea acestui aparat, atunci ONG-urile de mediu vor suporta ele această investiţie.

 Parcarea, proiect interzis

În ciuda vehiculării unui proiect de amenajare a unei parcări în zonă, lucrurile par destul de clare, cel puţin în opinia viceprimarului Peti András. Acesta a susţinut că potrivit legislaţiei în vigoare în pragul cetăţii nu se poate construi o parcare. Din corespondenţa purtată cu Ministerul Culturii reiese foarte clar că zona de protecţie a Cetăţii este de 100 de m în afara sa, iar în avizul favorabil al ministerului se precizează că: „nu se va propune amenajarea de parcaje şi amplasarea de tonete nici în interiorul nici în exteriorul cetăţii în raza sa de protecţie”. Un alt act normativ care vine să cimenteze şi mai puternic că o parcare în zonă este un proiect ilegal este Legea 50 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

„Zona de protecţie a unui monument istoric în localităţile urbane în lipsa unei documentaţii de urbanism pe care să o stabilească topografii este conform Legii nr. 50 este de 100 de m de la limita monumentului istoric”, a arătat Peti András.

Totuşi, pentru a nu-i văduvi pe turişti de o vizită în cetate, viceprimarul a propus un traseu pe care aceştia ar urma să ajungă în zonă, şi anume autocarul ar opri pe strada Revoluţiei, iar de acolo pe jos doritorii ar urca scările Rákoczi – un alt obiectiv redat circuitului turistic în urma readucerii la viaţă prin culoare în cadrul proiectului Digital Transilvania -, apoi de pe strada Avram Iancu sau de pe Bulevardul Cetăţii să intre în Cetatea Medievală şi să o viziteze.

Ce facem cu maşinile?

Locatarii au solicitat precizări privind viitoarele proiecte ale municipalităţii în zonă, ţinând cont că şi acum accesul e dificil din cauza maşinilor parcate şi care aparţin angajaţilor de la numeroasele instituţii din zonă – unităţi şcolare, universitate, unitate militară etc.

Peti András a susţinut că una dintre soluţii care însă va fi hotărâtă de Comisia de circulaţie de la nivelul municipiului este să se limiteze accesul pe Bulevardul Cetăţii pe sensul de coborâre şi acolo să fie acces numai pentru riverani. O alta ar fi interzicerea totală a accesului în zonă, între străzile Nicolae Iorga şi Avram Iancu.

“Nu mi-a căzut verigheta dacă a trebuit să merg 200 de m până la parcare (…) Nu se întâmplă nimic dacă vei căra bagaje şi copii mici 200 de m. Dacă vrem să punem în valoare şi credem că acest patrimoniu pe care l-am moştenim dorim să îl menţinem şi să îl transmitem generaţiilor viitoare, trebuie sacrificiul tuturor, dar este o părere personală, dar nu vreau să mă antepronunţ, nu vreau să influenţez comisia de circulaţie, dar eu sunt convins că vor găsi soluţia optimă”,

Ca parte a proiectului european „Reamenajare şi conservare Cetatea Medievală Tîrgu Mureş”, pe sensul de urcare dinspre Avram Iancu spre Nicolae Iorga va fi amenajată o piaţetă, un spaţiu pentru manifestări artistice, culturale, întâlniri în aer liber, o zonă de promenadă până la urmă, a mai precizat viceprimarul Peti András.

Proiectul cu o valoare de aproape 30 de milioane de lei, din care 21,7 finanţare nerambursabilă europeană, ar urma să fie finalizat până la sfârşitul acestui an. Lucrările de reamenajare şi conservare au presupus consolidarea, reamenajarea şi reabilitarea clădilor – patru clădiri şi şapte turnuri -, a aleilor, sistemelor de apă, canalizare şi restaurarea unor elemente cu valoare culturală.