Sanse pentru copii cu autism
Mihai Stelian Cabuz, un baietel de cinci ani si jumatate din Targu Mures sufera de autism. Aceasta boala a aparut la Mihai la varsta de un an si sase luni desi pana atunci copilul s-a dezvoltat normal. Din acel moment, Mihai a inceput sa-si piarda atentia, nu mai raspundea la stimuli afectivi din exterior.
Pana la varsta de trei ani, baiatul a manifestat o dependeta acuta fata de mama. Aceasta era nevoita sa stea cu el in permanenta, nu mai putea sa se ocupe de serviciu sau de famile, mai ales ca Mihai mai are un frate mai mare, pe Alex. In momentele in care boala a inceput sa se manifeste, Alex si Steluta aveau impresia ca nu mai aude, au crezut ca baiatul a surzit. Pana la un an si sase luni, Mihai invatase sa vorbeasca si sa mearga dar cand familia si-a dat seama ca nu mai interactioneaza cu absolut nimeni si ca s-a retras in lumea lui a inceput calvarul. Au mers initial la medicul de familie, care la randul lui l-a trimis la un medic ORL-ist pentru a exclude surzenia, apoi la unul specializat in neuropsihiatrie infantila. Baiatul nu mai putea stabili contactul vizual cu oamenii din jur iar mama si fratele sau au ajuns la concluzia ca Mihai nu are probleme cu auzul. Totusi l-au dus la medici ORL-isti din toata tara, iar la varsta de doi ani l-au dus la Timisoara, la Centrul care se ocupa strict de interventie cu metode specifice copilului cu autism, numit “Casa Faenza”, iar apoi la Bucuresti. “Am aflat ca abia la varsta de trei ani, copilul poate fi diagnosticat pentru autism”, a explicat Cabuz. Ea a mai precizat ca medicul care se ocupa de tratamentul medicamentos al lui Mihai este Rodica Mera, neuropsihiatru al Laboratorului de Sanatate Mintala. “Pana la trei ani, Mihai se manifesta foarte isteric, eram obligata sa ghicesc ce vrea, iar daca nu ghiceam, putea sa tipe o zi intreaga”, a spus Steluta. In prezent, de Mihai se ocupa Nicoleta Hategan, terapeut din cadrul “Fundatiei Alpha Transilvana”. Familia baiatului a aflat de aceasta fundatie prin intermediul “Serviciului de Evaluare complexa”, din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Mures. La acest serviciu ajung cazurile diagnosticate de medicii specialisti. La fundatie, Mihai a fost integrat unui program ambulatoriu care se desfasoara la “Centrul perseverenta”, care face parte integranta fundatiei. Programul ambulatoriu nu necesita prezenta zilnica a copiilor, si este stabilit de o echipa de specialisti. Mihai a frecventat acest program timp de un an de zile, iar din martie 2005 a fost inclus in programul de zi al “Centrului perseverenta”. Echipa care se ocupa de copii este alcatuita dintr-un logoped, un psihoterapeut, un kineto- terapeut si un psiholog, iar evaluarea copiilor se face pe baza unui raport, care stabileste obiectivele pentru evaluarea situatiei sociale a copilului, efectuata de asistentul social al fundatiei. “Se alcatuiesc fisele de monitorizare, o data la trei luni, in care se trec rezultatele obtinute, progresele sau regresele, ori stagnarile”, a explicat Hategan.
“E vorba de foarte multa rabdare si munca migaloasa, spre exemplu, lui Mihai, i-au trebuit trei luni pentru a invata sa desfaca un capac de sticla”, a mai spus specialistul fundatiei, Nicoleta Hategan. Acum Mihai merge singur pe jos, nu mai trebuie carat in brate, iar manifestarile isterice s-au redus. Poate sta cu toti membrii familiei, nu numai cu mama si chiar sta singur la Centru, iar comportamentul de imitare s-a dezvoltat (copiii care sufera de autism nu stiu sa imite). Mihai poate acum sa manance singur, a invatat sa descide robinetul de apa, merge singur la baie (aceste lucruri, daca nu sunt invatate de mic nu le mai poti invata). “Urmatorul pas in tratamentul baiatului este de a invata sa identifice persoanele si obiectele din jur, cu ajutorul fotografiilor”, a declarat Hategan.
“Este foarte greu sa accepti faptul ca ai un copil cu probleme, majoritatea parintilor nu vorbesc despre copiii lor cu probleme”, s-a mai plans Steluta Cabuz.
Adriana MUSAT
