Potopul de pe lângă balastiere

Exploatarea balastului de către firmele specializate este haotică * Paradoxal, frecvența controalelor celor de la Direcția Apelor și volumul documentelor și avizelor necesare funcționării balastierelor ar trebui să excludă, teoretic, exploatarea în afara legii, în cazul acestor acestor societăți * Patronii firmelor uită, cel mai adesea, să delimiteze zona de exploatare, prin bornare, sau să efectueze măsurători topometrice, șiretlicuri ale magnaților de pietriș pentru a exploata și ceea ce nu ar trebui sau mai mult decât ar fi permis * Deși se plâng că albia Mureșului pe teritoriul județului nu este potrivită pentru extragerea balastului, profitul societăților indică exact contrariul * Afacerea este cu atât mai profitabilă cu cât firmele plătesc o sumă derizorie către Direcția Apelor, exploatând în medie între 80-100 mc de balast/zi

În județul Mureș funcționează la ora actuală 23 de balastiere de apă. Având în vedere riscurile ridicate rezultate din exploatarea nerațională a balastului, pietrișului sau nisipului din albiile râurilor, documentația și avizele necesare pentru aprobarea funcționării firmelor proprietare de balastiere este foarte voluminoasă. La fel și legile și ordonanțele care reglementează activitatea în acest domeniu: Legea 107/1996, completată prin Legea 310/2004, Ordonanța 148/1997 și Ordonanța 404/2003, toate fac referire și la regimul de exploatare a materialelor din albia râurilor. În plus, cei care vor să intre în această afacere trebuie să aibă trecută în registrul comerțului la CAEN activitatea de exploatare a balastului, nisipului și pietrișului, pentru a evita intrarea în acest domeniu și a altor firme nespecializate. Un aspect ce nu se verifică în realitate. Deocamdată, majoritatea firmelor nu au acest calificativ, având speciazări în alte domenii, în special construcții. MIF, spre exemplu, este specializată în construcții de clădiri și lucrări de geniu.

Înainte de a începe activitatea de exploatare, firma trebuie să obțină aviz de la Direcția Apelor, Agenția de Protecția Mediului și permisul de exploatare de la Agenția Națională de Resurse Minerale (ANMR). Avizele se reînnoiesc anual, iar controalele sunt lunare. Cel puțin cele din partea inspectorilor de la Direcția Apelor. Teoretic, constrângerile legilor și frecvența controalelor nu ar da de bănuit că societățile care dețin balastiere ar putea să aibă activități neregulamentare. Situația pe teren, însă, este cu totul alta.

Fiecare după cum poate. Pe lângă lege

Una din cele mai frecvente abateri ale firmelor de balastiere este nedelimitarea zonelor de exploatare prin bornare. Balastierele de pe cursul superior al Mureșului se află mai toate în această situație: SDF Reghin (balastiera Sălard și Androneasa), Astor Com SRL (bal. Suseni), SC Wikend-Forest Impex SRL (bal. Remetea), Cariere Serv SRL (bal Periș), Multiprod Impex SRL (bal Gornești) etc. De regulă, firmele uită și să efectueze măsurători topometrice, pentru a avea astfel un indicator pentru extracțiile pe care le-au efectuat, mai ales că acest procedeu se face în fâșii orizontale, astfel încât să nu se creeze gropi care ar putea crește în aval turbiditatea apei sau, în cazuri mai grave, să producă erodări necontrolate ale malurilor râurilor. Pentru județul Mureș, o zonă problematică este în sectorul Periș-Petelea, din cauza eroziunilor de mal datorate și schimburilor regimului hidrologic. Totuși, în această zonă funcționează balastiera Carier Serv, fără ca zona de exploatare să fie delimitată. Cei de la Direcția Apelor nu par însă îngrijorați de activitatea de excavare în această zonă critică.

De menționat este și faptul că râul Mureș, în zona Periș-Petelea, a produs în repetate rânduri inundarea mai multor hectare de teren agricol, sătenii ajungând nu o dată cu plângeri la Primărie, convinși că exploatarea necontrolată a balastului contribuie în mare măsură la producerea acestor calamnități.

Afacere neprofitabilă. Și totuși…

Conform datelor furnizate de Direcția Apelor, cursul superior al râului Mureș (porțiunea care trece și prin județul Mureș) nu este o zonă bună pentru extracția balastului, albia de aici fiind compusă, preponderent, din pietriș și nisip. “Nu putem să spunem că, la noi în județ, extracția balastului este o afacere, în comparație cu unitățile situate în Alba Iulia, Deva sau Arad, zone în care albia se pretează pentru astfel de extracții. Noi lăsăm societățile să exploateze balastul, în schimbul efectuării unor lucrări hidrotehnice de apărare a malurilor. De asemenea, exploatează nisipurile și pietrișul care ne încurcă, prin faptul că împiedică cursul normal al râului”, a declarat directorul tehnic al Direcției Apelor, Mircea Urzică. Despre cât de nerentabilă este această afacere, lăsăm cifrele să vorbească. Vom da câteva exemple de firme care au certificat CAEN pentru extracția pietrei pentru construcții. Cifra de afaceri a Carier Serv este de 1.354.060.000 de lei, iar cea a Astor Com de 54.110.119.000 de lei. Mai adăugăm că, pentru extracția unui metru cub de balast, firma plătește aproximativ 35.000 de lei către Direcția Apelor, o sumă derizorie în comparație cu profiturile ulterioare. Capacitatea utilajelor de a extrage balast este, în medie, de 80-100 mc de balast/zi, deci un randament mare. Iar un mc de balast se vinde cu 120 de mii de lei.

Dacă ne ghidăm și după valoarea amenzilor aplicate de inspectorii de la Direcția Apelor – spre exemplu, pentru nedelimitări sau neconformități cu documentele depuse pentru obținerea autorizației, unde la sancțiuni aplicate figurează “nu s-au aplicat”, extracția balastului, după cum vor mușchii patronilor, este mai mult decât rentabilă.

Având în vedere discrepanțele între ceea ce se cere teoretic, prin documentații și avize, și situația pe teren, sau, mai bine zis, la albia râurilor, singurii care au de câștigat, în ciuda măsurilor impuse, sunt patronii firmelor care exploatează balastul după reguli ad-hoc.

Cristina CORNEA