Nașii lui Maior

* Proaspătul șef al SRI, George Maior, a fost prezentat de Traian Băsescu, Mircea Geoană, Cozmin Gușă și Ioan Talpeș ca un diplomat cu înalte calități morale și familiale * Din lista lungă a calităților sale de excepție nu lipsesc accidente “nevinovate” și mașini făcute praf, divorțuri cu cântec, afaceri dubioase cu fregate, mai păcătoase cu avioane Herkules, pe filiera clujeanului DIE Radu Dobariu de la Lockhead Martin

După demisia lui Radu Timofte, SRI a intrat în moarte clinică. Arădeanul Florian Coldea, prim adjunctul șefului instituției, rămas la comandă și împuternicit ca interimar, nu a fost considerat suficient de bun profesionist pentru a fi investit definitiv pe funcție. Activiștii PSD, burdușiți cu diplome cumpărate prin Occident, s-au prezentat la poarta Cotroceniului pentru a-și oferi serviciile în vederea menținerii controlului asupra principalului serviciu secret al statului român. Cel mai puternic a dat din coate senatorul George Cristian Maior, o beizadea crescută și educată într-o veche familie de activiști comuniști din Ardeal. Micul “spion” și-a început cariera de informații la Școala Generală Nr. 15 din cartierul clujean Grigorescu, instituție de învățământ situată aproape de locuința sa de pe strada Prof. Ciortea.

Încă de pe băncile gimnaziului, micul Maior a dovedit că se ridică la înălțimea gradului datorită apetenței precoce pentru culegerea de informații. Date fiind calitățile sale prodigioase pe linie de pionieri și cunoaștere avansată a cerințelor epocii primește în avans carnetul de UTC-ist. Motiv pentru care maiorul senior Liviu îl duce timp de un an de zile pe tărâmul american, unde istoricul DIE se afla la post, ca profesor la Standford University.

În clasa a IX-a tânărul utecist ajunge pe băncile Liceului “Emil Racoviță”, fiind dat de către tatăl său, mahăr la partid, în protecție și siguranță profesorului Constantin Corega, primul său diriginte cu carnet roșu de activist. Ulterior, între anii 2002 – 2004, micul “spion” și fostul său diriginte își vor da întâlnire la Guvern, primul ca secretar de stat la Apărare, iar secundul la învățământ.

La sfatul mamei, Maria, originară din Zărnești, Brașov, George Maior este trecut în treapta a doua la liceul beizadelelor roși clujene “Adi Șincai”, în clasa profesorului de limba română Onogescu. Absolvă liceul alături de un alt mic diplomat cu calități informative, Mircea Naidin, pe care îl întâlnim astăzi la post la Ambasada română din Portugalia. Fiindcă avea simțul dezvoltat al dreptății încă din fragedă pruncie, George este orientat să candideze la Facultatea de Drept din cadrul Universității “Babeș Bolyai” din Cluj, unde îi întâlnește la catedră pe vechii prieteni și colegi ai seniorului Maior.

Cu pirostriile pe cap

Înainte de absolvire, în anul de grație 1989, se căsătorește cu Marcela Rad, fiica decanului de la Psihologie. Nunta “maiorului” are loc la hotelul Belvedere, localul preferat al nomenclaturii de partid și de stat din Cluj. Nașul mare este nimeni altul decât Ioan Rus, urmașul la comandă al socrului mare în funcția de șef al centrului universitar PCR Cluj. La nuntă au participat cei mai importanți activiști de partid din universitate și de la județeana PCR, UTC, Miliție și Securitate.

Imediat după nuntă, viitorul spion își dovedește abilitatea de conducere la volanul unei Dacia 1400, pe care o face praf, în cartierul Zorilor, accident făcut uitat de către milițienii de la circulație.

Nu știm dacă la medicina legală a ajuns vreodată alcoolul diluat cu sângele maiorului. Colegii din promoția 1991 de la Drept chicotesc pe la colțurile Tribunalului la aducerea aminte a bătăliei anevoioase pentru titulatura de șef de promoție dintre Maior jr. și Deleanu jr. – câștigată în final de un al treilea.

Cine ține trena la SRI

Cert este că micul Fouché este trimis în diplomație imediat după absolvire, tocmai pe coastele Irlandei, iar soția sa, avocată, rămâne să ducă greul în Barou. După trei ani de muncă grea în diplomație, George, cu grad de maior în SIE, este împins la divorț de către soție. Sentința se pronunță în februarie 1994, sub semnătura judecătoarei Danusia Kozak, colegă de promoție a diplomatului. Deși Marcela a cerut divorțul, ca urmare a insistențelor socrului ei pentru a nu-i știrbi imaginea maiorașului aflat la post, în sentința dată apare că dezlegarea contractului nupțial a fost de comun acord. Sentința a fost dată pe șest, în camera de consiliu, fără ședință la sală, așa cum îi stă bine unei familii de diplomați. Uzual nu există divorț de comun acord, decât dacă o cer ambii soți. Înainte de pronunțarea sentinței, este atras în mrejele Anei Maria Buzura, fiica cunoscutului scriitor comunist postbelic, cu care se căsătorește în București, la starea civilă din sectorul 2. Nașul mare de cununie nu mai este PSD-istul Ioan Rus din Cluj, ci PSD-istul Ioan Talpeș de la SIE. Nașii (Rus și Talpeș) ajunși primul – ministru de Interne și secundul – șeful Cancelariei Prezidențiale, îl vor sprijini să treacă din diplomație în fruntea PSD București, pentru a obține un post de secretar de stat la MApN, respectiv unul de ambasador la sfârșit de mandat. Este prieten de familie cu clujenii Cozmin Gușă, Vasile Dâncu, Vasile Pușcaș și generalul Constantin Degeratu, actualul consilier prezidențial, care i-a scos dosarul din sertarul SIE și i l-a oferit matelotului Traian Băsescu.

Maior nu a lămurit încă implicațiile sale negative în contractul semnat de el din partea română, și considerat de Marea Bitanie ca fiind fraudulos, în cazul achiziționării a două fregate, motiv pentru care s-ar afla sub anchetă. Ne așteptăm să zâmbească șăgalnic când i se va aminti despre legăturile familiei Maior cu clujeanul Radu Dobariu de la Lockhead Martin, actualul contractant al avioanelor Herkules cumpărate de România, un clujean despre care, la sediul SIE, se spune că ar fi fost lăsat să fugă de către Securitatea Cluj, compartimentul 0544 DIE, pentru a fi plantat ca fantomă în afara granițelor țării.

Isac ADRIAN

Silvian IONESCU