Sărbătorile pascale la baptiștii mureșeni
O comunitate nu prea numeroasă, dar bine închegată, cu reguli precise și a cărei membrii -circa 300 la număr – sunt alături unii de alții și la bine și la rău. Despre baptiștii mureșeni, dar și despre modul cum se pregătesc aceștia de Sărbătorile Pascale, ne-a vorbit păstorul Nicu Stremțan de la Biserica baptistă “Libertății”.
Biserică neoprotestantă, biserica baptistă a apărut în Occident cu mult mai devreme decât în România. În anul 1845, un oarecare Karl Scharschmidt din Germania a fost botezat la București în religia baptistă de către păstorul Oncken. Treptat, în București s-a format o congregație de baptiști, vorbitori de limbă germană. Odată cu revenirea în România a lui Constantin Adorian, român care studiase la Seminarul baptist din Hamburg, cultul baptist se dezvoltă și în rândul comunității românești. Mai mult chiar, până în anul 1919 când ia ființă Uniunea Baptistă din România, baptiștii se organizează la nivelul tuturor provinciilor românești. Până în urmă cu 40 de ani, la Târgu Mureș a existat doar o biserică baptistă maghiară, dar odată cu anul 1966, prin strădaniile lui Pop Iacob, Gliga Petru, Gaja Ioan și nu în ultimul rând a lui Gavril Poenaru, s-a format o comunitate baptistă românească. Spre deosebire de alte religii unde botezul are loc la naștere, Botezul la baptiști are loc la maturitate și reprezintă un act de voință a celui pregătit să-l urmeze pe Hristos în credință. De asemenea, baptiștii susțin separarea bisericii de stat și ca atare se autofinanțează. Mai trebuie spus și faptul că Biserica baptistă a fost recunoscută și a funcționat și în timpul regimului comunist. În momentul de față, în Târgu Mureș există două biserici baptiste românești: Biserica baptistă “Libertății” de pe strada cu același nume din municipiu și Biserica nr.2 din cartierul Dâmbu Pietros.
Tradițiile se respectă, deși ele nu țin de cultul baptist
“În Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor cum i se mai spune, ne-a declarat cu amabilitate păstorul Nicu Stremțan, avem două servicii divine, joi seara (“Cina Domnului”), vineri seara (“Răstignirea Domnului”), iar duminică sărbătorim “Învierea”, prin două slujbe, una dimineața și una după-amiaza. În cadrul serviciilor divine avem un timp de rugăciune și studiu biblic, un timp special de cântare când îl lăudăm pe Domnul, iar apoi se predică Cuvântul Domnului și în cele din urmă cântă corul. Serviciile divine se concentrează pe semnificația zilei respective”. Vopsitul ouălor, cozonacul și mielul de Paște nu ține de cultul baptist, dar aceste tradiții sunt totuși respectate, pentru că înainte de toate în cadrul acestui cultul se respectă omul și libertatea sa. Pentru baptiști sărbătoarea Învierii Domnului are o semnificație aparte, așa cum a ținut dealtfel să precizeze și păstorul Nicu Stremțan.: “Această sărbătoare trebuie să însemne pentru fiecare din noi depășirea aspectelor tradiționale (masă îmbelșugată, distracție, etc.)și să pătrundem cu adevărat și profund în ceea ce a însemnat moartea și învierea lui Isus Hristos”. Altfel, cu siguranță că nu vom putea înțelege la adevărata ei semnificație suferința lui Hristos.
Nicolae BALINT
