Romii, ultimul hop

Uniunea Europeanã a impus României cerințe dure pentru integrare, referitoare la drepturile minoritãților. În scurt timp, românii au trebuit sã accepte folosirea limbii minoritãților în administrație și acordarea unei serii de alte libertãți, de care etniile erau private, înainte. În ultimul raport, UE nu mai are de comentat la acest capitol.

Recomandãrile fãcute de raportorii Uniunii Europene, referitoare la drepturile minoritãților, au fost puse în aplicare de Guvernul României. UDMR s-a arãtat în repetate rânduri mulțumitã de mãsurile luate de autoritãți pentru sprijinirea etnicilor maghiari. Ultimele aspecte rãmase încã nefinalizate au în centru etnia romã, pentru care strategia de integrare a început sã funcționeze abia din 2001. Autoritãțile locale se aratã mulțumite însã, per ansamblu, de evoluția lucrurilor în direcția respectãrii drepturilor minoritãților naționale.

Raport sumbru în 2001

Baroneasa Emma Nicholson de Winterbourne a enumerat, în raportul din 24 iulie 2001, lipsurile și mãsurile care trebuiau luate de cãtre autoritãțile române, la capitolul minoritãți naționale. Marea parte a recomandãrilor vizau în special integrarea cetãțenilor de etnie romã. Baroneasa cerea “abolirea oricãrei mãsuri discriminatorii rãmase, cum ar fi accesul la locurile de muncã” și solicita adoptarea unor strategii de Guvern privind integrarea minoritãților, în paralel cu legi care sã previnã discriminarea. În raportul din 2001 se semnala “problema serioasã cu care se confruntã autoritãțile române referitoare la integrarea romilor în societate” și se cerea punerea corectã în aplicare a strategiei naționale pentru îmbunãtãțirea situației romilor, adoptatã la 6 iunie 2001. O bilã verde în raport se referea la faptul cã limbile minoritãților pot fi deja folosite în administrație, în localitãțile unde minoritatea depãșește 20 la sutã din populația totalã.

Romii în centrul atenției, la Sibiu

În județul Sibiu, eforturile autoritãților s-au îndreptat mai mult cãtre integrarea și susținerea etnicilor romi. În acest sens, au fost organizate campanii de mediatizare a politicilor guvernamentale și a existat o monitorizare permanentã a punerii în aplicare a acestor mãsuri de cãtre instituțiile abilitate. Purtãtorul de cuvânt al Prefecturii Sibiu, Dorin Teodorescu, aratã cã autoritãțile locale și-au fãcut temele pentru integrare, referitor la respectarea drepturilor minoritãților naționale. “În județul nostru, recomandãrile UE privind drepturile minoritãților sunt acceptate și respectate. În general, problematica se referã la programele de îmbunãtãțire a condițiilor de viațã ale romilor. Instituția Prefectului, prin consilierul pentru problemele romilor, sprijinã realizarea acestor proiecte indiferent de inițiator sau finanțator, în cadrul Programului anual dedicat acestei problematici. La realizarea acestui program-cadru sunt antrenate instituții deconcentrate ale statului, instituții publice, primãrii, ONG-uri, formațiuni politice ale etniei”, a declarat Dorin Teodorescu. Acesta a mai precizat cã Prefectura a monitorizat și susținut angajarea consilierilor pentru romi, în primãrii, participarea romilor în alegerile politice locale, dar și monitorizarea ocupãrii locurilor speciale subvenționate în învãțãmântul liceal și universitar. Potrivit lui Teodorescu, Prefectura a mai contribuit la realizarea unor protocoale de colaborare cu diferite instituții, AJOFM, Poliție, Jandarmi, în vederea sprijinirii asociațiilor și fundațiilor romilor și a monitorizat comunitãțile de romi, în raport cu autoritãțile publice locale, în vederea evitãrii discriminãrii și eliminãrii prejudecãților fațã de romi.

Între Hãdãreni și Europa

În Mureș, județul cu cele mai numeroase comunitãți rrome din România, adaptarea la cerințele europene s-a fãcut și se face anevoios, cu toate cã au existat în ultimii 15 ani programe care vizau de la educația pânã la integrarea în comunitate a romilor. Cu toate acestea, progresele au fost timide. Prefectura Mureș a angajat un consilier pentru problemele romilor în persoana lui Nicolae Turcata, care a fost mai mult implicat în medierea unor conflicte izbucnite între anumite societãți sau cetãțeni și comunitãțile de romi, cum au fost în acest an conflictele de la Bicapa Târnãveni sau din Hãdãreni, satul unde în 1993 au avut loc sângerosul conflict interetnic, soldat cu moartea unui român și a trei cetãțeni de etnie romã. De asemenea, cu toate cã, la nivel declarativ, autoritãțile din Mureș par sã își fi fãcut temele, în realitate, accesul romilor la educație, locuri de muncã etc. este încã scãzut, realitate generatã atât de dezinteresul comunitar, cât și de mentalitatea majoritãții membrilor comunitãților rome, mulțumiți sã se complacã în sãrãcie.

E.M.

Laurențiu PARNICÃ