Cristian Chirteş, propuneri pentru Strategia Națională Forestieră
Deputatul liberal Cristian Chirteş a salutat joi, 11 iunie, introducerea pe ordinea de zi a Consiliului Suprem de Apărare a Țării de către președintele României, Klaus Iohannis, a unui punct privind problema defrișărilor ilegale.
Ocoalele silvice, temelia Codului Silvic
Potrivit parlamentarului liberal, iniţiativa lui Klaus Ionahhnis „arată preocuparea instituției prezidențiale în legătură cu acest fenomen periculos pentru noi toți ca stat, dar și pentru generațiile viitoare”. În declaraţia politică susţinută în plenul Camerei Deputaţilor, Cristian Chirteş a militat pentru creşterea importanţei ocoalelor silvice în administrarea pădurilor din România. „Astăzi avem un nou Cod Silvic publicat în Monitorul Oficial, devenind Legea 133 din 8 iunie 2015, ceea ce putem spune că reprezintă un nou început pentru domeniul silvic. Nu doresc să comentez dacă este un Cod Silvic bun sau rău, este drept are foarte multe scăpări, dar câteva considerente de ordin tehnic asupra transpunerii în practică a acestei legi cred că sunt necesare. Pornind de la principiul fundamental de gestionare durabilă a pădurilor, în scopul sporirii contribuţiei acesteia la creşterea calităţii vieţii, trebuie întărit rolul şi importanţa ocolului silvic ca structură de bază în administrarea pădurilor. Este necesar să crească rolul amenajamentului silvic în gospodărirea durabilă a pădurilor și repoziționarea pădurilor în rândul priorităţilor naţionale din punct de vedere al statutului instituţional, alocării bugetare şi impactului social”, a arătat Cristian Chirteş, membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specific din cadrul Camerei Deputaţilor.
Măsuri strategice
Tototdată, Cristian Chirteş a subliniat că unul dintre cele mai importante obiective operaționale în silvicultură trebuie să fie realizarea cadastrului forestier ca parte integrată a cadastrului general naţional. “Politicile publice în domeniul silviculturii trebuie să urmărească: creşterea suprafeţei ocupate cu păduri în România prin înfiinţarea a minim 500 de kilometri/an perdele forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie, aşezărilor umane, culturilor, etc. și ameliorarea prin împăduriri a minim 10.000 de hectare terenuri degradate inapte pentru agricultură, introducerea și permanentizarea unui sistem de plăți compensatorii pentru proprietarii de păduri cu funcții speciale de protecție prin adoptarea reglementarilor necesare pentru acordarea unui sprijin, promovarea de politici comerciale bazate pe principiile economiei de piață prin crearea mecanismelor pentru înființarea bursei lemnului pentru sortimentele și speciile de valoare – stejar, paltin, frasin, cireș, salcâm, fag, molid, brad, pin, plop, etc., sprijinirea agenților economici de exploatare și prelucrare primară a lemnului precum și a agenților economici producători de mobilă și încurajarea valorificării locale a masei lemnoase cu scopul de a crea cât mai multe locuri de muncă, precum și asigurarea transparenței în ceea ce privește valorificarea masei lemnoase. Toate aceste măsuri trebuie introduse în Strategia Națională Forestieră pe termen mediu și lung”, a menţionat Cristian Chirteş.
