Agricultori aproape mulțumiți

În ciuda greutăților cu care s-au confruntat în acest an, din cauza ploilor și a inundațiilor, agricultorii mureșeni sunt relativ mulțumiți de ceea ce au obținut. Putea să fie mult mai rău.

Situația principalelor culturi din acest an nu este tocmai “roză”, dar având în vedere că mai mult de jumătate din această vară a fost ploioasă, producția a fost rezonabilă.

În unele cazuri a depășit, dar nu cu mult, prognoza făcută la începutul primăverii.

Din totalul de 222.376 ha de suprafață arabilă din județul Mureș, au rămas necultivate doar 16. 530 de ha. Restul au fost folosite pentru culturi de cereale, floarea-soarelui, tutun, nutrețuri pentru animale, sfeclă de zahăr, cartofi, mazăre, fasole.

Cele mai mari suprafețe (aproape 60 ha) le-au ocupat culturile de cereale (grâu, secară și triticale) a căror producție a fost de peste 2.000 de kg/ha, ovăzul, plantele de nutreț (peste 80 ha, cu o producție de 2.000 kg/ha), porumbul de consum și porumbul de sămânță (s-a înregistrat o producție de peste 4.000 kg/ha), iar cea mai mică suprafață a fost ocupată de cultura de flori de câmp, întinsă pe 3 ha.

La categoria legume-fructe, s-au înregistrat producții destul de bune la fasole boabe (1.800 kg/ha, din 81 ha cultivate), cartofi (13.700 kg/ha din aproape 8.000 de ha), mazăre boabe (la 208 ha cultivate s-a înregistrat o producție de 16.700 de kg/ha), pepeni verzi și galbeni (28.000 kg/ha, fiind cultivate 81 ha) iar la căpșuni s-a înregistrat o producție de aproape 8.000 kg/ha.

Din totalul terenului cultivabil, anul acesta au fost alocate 14 ha pentru câmpuri experimentale, 22 pentru sere și răsădițe, 7.318 ha pentru legume de câmp și sere, 384 ha pentru tutun, 46 de ha pentru cânepă fibră și 201 ha au fost destinate culturii de sorg pentru mături.

La nivelul județului Mureș, producția din acest an s-a dovedit a fi puțin peste așteptări, cu toate că s-au înregistrat unele pierderi survenite din cauza ploilor abundente din această vară. Pierderile sunt cu precădere la culturile de leguminoase, în special la cele sensibile, cum ar fi roșiile și varza.

Cei care au pierdut mai mult sunt agricultorii care își cultivă grădinile pentru consumul propriu, și care în acest an se confruntă cu o situație nu tocmai plăcută, aceea de a fi nevoiți să cumpere din piețe legume și fructe, deoarece nu au avut o producție care să le satisfacă nevoile.

(Vom reveni)

S.S.

“Am investit bani mulți anul acesta, și încă nu stiu sigur dacă am ieșit în pierdere sau nu, dar producția a scăzut față de anul trecut. Eu mă consider un caz fericit în momentul de față, dar am vecini care nu au cules nici măcar o roșie din grădină în acastă vară. Probleme am avut în special la cultura de cartofi, din cauza gandacilor de colorado care sunt foarte mulți, și deși am tratat plantele cu soluții împotriva acestor gândaci, a fost foarte greu să-i îndepărtăm. La un moment dat, am ajuns să îi strângem cu mâna de pe cartofi și să îi omorâm”, agricultor din Ungheni

“Nu suntem foarte mulțumte de situația în care ne aflăm, eu și vecinele mele. Am muncit toată primăvara și nu ne-am ales cu mai nimic. Nu am reușit anul acesta să punem nimic pe iarnă. Nici castraveții, nici roșiile, nici varza nu s-au făcut. Și nici pentru animale nu prea am reușit să stângem mare lucru pentru iarnă. Din cauza ploilor nutrețul a putrezit pe camp și n-am reușit să recuperăm mai nimic”, Demeny Anica, Șăulia de Câmpie

România este una dintre țările cu cea mai mare pondere a populației angajată în sectorul agricol, din rândul a 25 de țări europene, relevă un studiu recent realizat de Institutul pentru Studii Economice Internaționale de la Viena. Analiza ia în calcul cele 15 state membre ale Uniunii Europene până la momentul extinderii din 2004, opt țări din Europa Centrală și de Est, din valul de anul trecut (fără Malta și Cipru – n.r.), precum și România și Bulgaria.

Dintre toate aceste țări, România și Polonia înregistrează în unele regiuni o pondere de cel puțin 40% din populație care activează în agricultură, studiul precizând că acest lucru înseamnă că oamenii respectivi nu pot găsi un loc de muncă în alt domeniu și practică agricultura de subzistență. Spre comparație, în Marea Britanie există regiuni în care 3-4% din populație practică agricultura, iar în Cehia, Slovacia și Ungaria sunt zone cu ponderi de sub 10%.

Totuși, Grecia consemnează un nivel apropiat de cele din România și Polonia, respectiv 30%.

De altfel, în toate cele zece țări din Europa Centrală și de Est se înregistrează o rată de angajare în domeniul agricol și în cel industrial cu mult superioară față de cea din cele 15 state membre ale Uniunii Europene până la momentul extinderii din 2004.