Toroczkai interzis

Toroczkai Laszlo, președintele Mișcãrii Tinerilor “Cele 64 de Scaune” (HVIM), a fost declarat persona non grata în România. Liderului de 26 de ani al asociației de tineret cu orientare de dreapta i-a fost refuzatã marți, 13 septembrie, intrarea în țarã, figurând în baza de date a Poliției de Frontierã cu interdicție de a intra în România. Aceastã mãsurã a autoritãților române a fost determinatã de acțiunile revizioniste ale HVIM, organizate inclusiv în România.

Mișcarea condusã de Toroczkai, care militeazã pentru obținerea autodeterminãrii maghiarilor din Bazinul Carpatic (fostele teritorii ale Ungariei Mari, care prin Tratatul de la Trianon au revenit țãrilor vecine), a organizat, atât pe teritoriul Ungariei cât și în țãrile vecine, o serie de acțiuni catalogate ca instigatoare și șovine, mergând de la seminarii pe problemele minoritãții maghiare pânã la manifestãri revizioniste și împotriva minoritãților naționale din Ungaria. Un alt element de aminit e faptul cã președintele de onoare al HVIM este Pal Cseresznyes, condamnat în România pentru mutilarea, în evenimentele din 20 marie 1990 de la Târgu Mureș, a lui Mihãilã Cofariu.

Printre acțiunile desfãșurate de HVIM în Transilvania se numãrã organizarea la Oradea, în toamna lui 2004, sub motto-ul “Sã piarã Trianonul! Dumnezeul sufletului nostru este Libertatea!”, a unei dezbateri la care au luat parte reprezentanți ai FIDESZ, ai Episcopiei Reformate din Oradea și ai unor formațiuni de dreapta din Ungaria, în cadrul cãreia s-au discutat mãsurile ce trebuie luate pentru “deșteptarea naționalã a maghiarilor” din diaspora și înființarea Å¢inutului Secuiesc. De asemenea, HVIM stã în spatele controversatului turneu de proiectare a filmului Trianon al regizorului Koltay Gabor, dezavuat de Ministerul Culturii și Cultelor de la București și interzis chiar și în Ungaria.

Sprijin pentru secui, contre cu UDMR

În manifestul “Secui, nu sunteți singuri!”, redactat în noiembrie 2003, dupã înființarea Consiliului Național Secuiesc, se aratã cã HVIM considerã constituirea acestei organizații drept “unul dintre cele mai importante evenimente istorice ale ultimelor decade”. În plus, în comunicatul semnat de Toroczkai Laszlo și de Pal Cseresznyes se afirmã cã, prin aceastã acțiune, “Å¢inutul secuilor s-a trezit din somnul de o sutã de ani și (…) prin înființarea consiliilor secuiești, frații noștri care trãiesc la marginea Carpaților scriu o nouã istorie”. Manifestul cuprinde și o serie de amenințãri la adresa autoritãților române, care sunt avertizate cã HVIM va apela la organizații ale maghiarilor din Canada și Statele Unite în cazul în care România va continua “atrocitãțile împotriva celor care lucreazã pentru autonomia naționalã” a maghiarilor din Transilvania. De asemenea, organizația cere Guvernului de la Budapesta sã acorde un statut special de protecție zonei secuiești și sã sprijine, la nivelul forurilor internaționale, demersurile Consiliului Național Secuiesc.

De altfel, HVIM este cunoscutã, în același timp, și pentru proasta relație pe care o are cu UDMR, pe ai cãrei lideri i-a acuzat ca fiind „trãdãtori ai națiunii maghiare”, pentru cã s-au pronunțat împotriva înființãrii Å¢inutului Secuiesc și acordãrii dublei cetãțenii maghiarilor din Transilvania.

Relu TÃTAR