Uncategorized

Indolențã costisitoare

Elevii din comuna Archita nu pot folosi școala reabilitatã cu bani de la Banca Mondialã. Centrala termicã pericliteazã viața copiilor și a profesorilor. Proiectantul și executantul se acuzã reciproc. Inspectoratul de Stat în Construcții a constatat în 2005 nerezolvarea unor dispoziții vechi din 2004. Indolența primarului Nicolae Lãpãdat poate trimite elevii într-un adevãrat coșmar și în anul școlar 2005-2006. Un exemplu edificator al consecințelor dezastruose ale luptelor politice din adminsitrația localã asupra educației.

Debutul anului școlar 2005-2006 a fost marcat de o falsã amplificare a eforturilor factorilor decizionali, pentru ca procesul de învãțãmânt sã se desfãșoare în condiții cel puțin normale. Deoarece, majoritatea instituțiilor care au atribuții de a asigura resursele financiare necesare sau a controla stadiul pregãtirii unitãților de învãțãmânt, au în structurile de conducere oameni din diverse partide, prin numeroase acțiuni de imagine toatã lumea s-a strãduit sã transmitã opiniei publice cã și-a fãcut cu brio datoria. În condițiile în care pe celelalte planuri evoluțiile nu sunt îmbucurãtoare, acțiunile demagogice menite sã ilustreze preocuparea autoritãților pentru învãțãmânt au avut drept scop precis. Inocularea ideii cã totuși se face ceva. Noul an școlar a început, pentru peste 3,5 milioane de elevii iar angajații din învãțãmânt sunt cei mai numeroși din sectorul bugetar. Aici banii nu s-au înmulțit, doar cerințele privind asigurarea calitãții sunt în creștere. În plus programele naționale, ale cãror etape trebuiesc implementate, poartã stigmatul eșecurilor sau ineficienței dovedite în anii anteriori.

Banii publici, irosiți cu zâmbetul pe buze

Ministrul EdÅ¢cației, Mircea Miclea, a devenit ținta tuturor ironiilor la începutul anului școlar dupã ce, fãcând abstracție de problemele serioase ale sistemului educațional, a anunțat cã anul școlar 2005-2006 se dorește a fi “anul copacului”. La propunerea ministrului fiecare elev ar trebui sã planteze câte un copac, pentru acest program ciudat, fiind anunțat un buget uriaș, cu care puteau fi rezolvate alte probleme. Dacã cei din Ministerul Mediului se plictiseau puteau planta copaci pe care sã-i valorifice firmele patronate de apropiați ai celor cu funcții executive din același minister, dar nu era nevoie sã fie cheltuite sume destinate învãțãmântului. Inițiativa reprezintã vârful piramidei acțiunilor telenovelistice, care au precedat debutul anului școlar. În sãptãmânile premergãtoare au fost instituite “comandamente”de monitorizare, s-au fãcut numeroase inspecții în teren, cu toate cã nu au fost alocate sume suplimentare, cu ajutorul cãrora toate aceste acțiuni sã aibã consecințe constructive concrete. Ministerul Educației cerea situații statistice prin fax Inspectoratului Școlar Județean, care cerea datele de la primãriile ce anunțau cã nu au bani de prea multe îmbunãtãțiri. Apoi Consiliul Județean și Prefectura preluau aceleași statistici de la IȘJ și reprezentanții instituțiilor descãlecau în zonele cu cele mai mari probleme interpretând rolul salvatorilor. Nimeni nu a verificat însã, mãcar modul în care investițiile au fost realizate în anii anteriori. Un exemplu edificator este satul Archita din comuna Vânãtori unde și în acest an școlar elevii riscã sã nu poatã folosi școala, reabilitatã încã din 2003 cu bani de la Banca Mondialã și Guvernul României. O investiție de peste 60.000 de euro este inutilã și din cauza indolenței primarului Lãpãdat Nicolae.

Sub amenințarea coșmarului

În comuna Vânãtori, animozitãțile dintre membrii echipei administrației locale, cele dintre primarul Lãpãdat Nicolae și comunitãțile din mai multe sate arondate comunei, precum și delãsarea lui Lãpãdat fac inutilã reabilitarea școlii din satul Archita. Aici, 136 de elevi din clasele I-VIII s-au întors temporar în clãdirea nouã, dar pericolul reprezentat de centrala termicã, amplasatã fãrã a respecta normativele în vigoare, nu a fost eliminat. Executantul învinuiește proiectantul, firma care a realizat proiectul acuzã executantul cã nu a efectuat remedierile propuse abia la final, când toatã lumea a realizat cã lucrarea nu fusese fãcutã cum trebuie. Viceprimarul promite cã va rezolva problemele în timp util, pentru ca școala sã poatã fi utilizatã în aceastã iarnã, iar primarul are în plan un alt proiect, care nu va putea fi finalizat în acest an, dupã ce putea remedia situația încã din mandatul trecut.

Ineficiențã model

În cadrul Proiectului pentru Învãțãmântul Rural – Reabilitare Școli, Archita a fost pe lista unitãților de învãțãmânt reabilitate cu finanțare de la Banca Mondialã și Guvernul României. Astfel, aici au fost executate lucrãri complete de refuncționalizare (renovare, remobilare, aducțiuni de apã etc), numai cã centrala termicã (alcãtuitã din douã cazane cu lemne) a fost amplasatã contrar normativelor punând în pericol viața elevilor. Inaugurea noului amplasament s-a fãcut în decembrie 2003. La începutul anului 2004 explozia unei centrale improvizate la Ibãnești a avut drept consecințã controale în județ, așa cã în 15 ianuarie 2004 (la doar o lunã de la inaugurare) a fost interzisã desfãșurarea cursurilor în clãdire. Echipa de control de atunci a dispus o serie de mãsuri (realizabile ușor) care nu au fost îndeplinite nici pânã astãzi. În tot acest timp elevii din Archita au ținut ore într-un spațiu impropriu aparținând grãdiniței, așa cã nici cei 40 de copii de la grãdinițã nu au mai putut avea activitãți normale. În plus spațiul acesta nu avea nici mãcar apã curentã. La o sãptãmânã dupã debutul anului școlar 2005-2006 elevii țin ore temporar în școalã fiindcã administrația localã a promis cã va rezolva mãcar acum problema și sperã ca zilele de școalã sã nu se transforme din nou în coșmar. Sala de deasupra locației centrale a fost transformatã în depozit-bibliotecã, iar restul remedierilor urmeazã sã fie efectuate. Fiecare parte implicatã are însã alt plan. Conform celor stabilite încã din ianuarie 2004 mai trebuie executate douã geamuri de 1/1 mp și coșul de evacuare trebuie îndreptat cãci acum evacuarea se realizeazã prin prea multe coturi. Viceprimarul, Liviu Gligor Mãnic, a promis cã va rezolva problemele în aceastã sãptãmânã, lãsând sã se înțeleagã cã delãsarea primarului Lãpãdat a condus la aceastã situație: “Eu nu eram în echipa de atunci. Întâmplãtor, dupã inundațiile din august, domnul Truțã a fost pe aici (n.r. Petru Truțã, inspector șef adjunct al Inspectoratului de Stat în Construcții Mureș) și am aflat de aceste remedieri ușor de realizat. Vreau sã rezolv problemele în aceastã sãptãmânã, pânã domnul Lãpãdat este în concediu, cãci am înțeles cã dânsul are un alt proiect în plan. Eu nu eram atunci viceprimar, dar acum voi scoate și bani din buzunar pentru ca acele remedieri sã fie fãcute”, ne-a declarat viceprimarul Mãnic. Vrând sã ne dea un exemplu de conlucrare în administrația localã, Mãnic ne-a mãrturisit cã primarul Lãpãdat e plecat în concediu din 22 august și a încuiat aparatul Xerox în biroul sãu, iar acum angajații primãriei se milogesc de oameni, sã-i ajute cu o xerocopie. Într-adevãr primarul Lãpãdat are alt proiect, incert a fi realizat în timp util, și care va genera și costuri suplimentare, bani pe care Primãria Vânãtori nu-i are de fapt. El vrea sã mai fie construiți trei pereți și centrala sã fie scoasã în afara clãdirii. Uitând cã el a semnat documentul din 2004, Nicolae Lãpãdat ne-a declarat: “Eu aș muta-o chiar și mâine, dar am nevoie de o modificare de proiect. Vom face probabil și o rectificare de buget pentru a putea rezolva probelma”. Confruntat cu soluțiile vechi, mult mai simple, Lãpãdat a spus cã e în concediu și dacã totuși s-au gãsit soluții noi (!) se vor aplica acestea, apoi ne-a asigurat cã totul va fi gata pânã când copiii vor avea nevoie de cãldurã. Directorul firmei Nice Prodimpex Târgu Mureș, care a fãcut proiectul, ne-a spus cã soluții au fost date încã din 2004 și cã modificãrile aduse de executant și delãsarea primarului au condus la situația de acum. “Proiectul a fost fãcut cum trebuie, noi am dat soluțiile care trebuiau realizate de executant”, ne-a declarat Mircea Drãguț, directorul Nice Prodimpex. În replicã, directorul tehnic al firmei executante (Formula Prima, din Cristuru Secuiesc), ne-a precizat cã ei au fãcut tot ce era de fãcut și cã centrala a funcționat normal, “Singura problemã era sala de clasã situatã deasupra centralei. Noi am fãcut tot ce era de fãcut. Eu nu mã sim vinovat cu nimic. Mai erau niște modificãri de fãcut, dar se pare cã primãria nu s-a mai preocupat. Instalațiile realizate de noi au funcționat normal”, ne-a declarat Fazakas Levente, directorul tehnic al Formula Prima. În plus reprezentanții ambelor firme au încercat sã ne convingã de faptul cã norma blestematã a apãrut dupã realizarea proiectului și lucrãrii, de parcã dacã norma apãrea într-adevãr ulterior activitatea ar mai fi fost interzisã în urma acelui control.

De ce?

Jocul de-a alba-neagra al celor care au implementat un proiect cu finanțare externã este de neînțeles. Pentru copii și pãrinți, reîntoarcerea în școala nouã a reprezentat o bucurie imensã, însã riscul producerii unui accident le provoacã adevãrate coșmaruri. În Archita învațã, în douã schimburi, 136 de elevi, cuprinși în nivelurile primar și gimnazial. Cu toate impedimentele, procentul de promovabilitate la Testele Naționale a fost în varã de peste 50%. Localitatea cunoaște un ușor reviriment, tot mai multe case sãsești sunt cumpãrate, iar populația școlarã a rãmas constantã în ultimii ani. Dupã cum ne-a precizat directorul școlii, toate speranțele se îndreaptã acum spre administrația localã. Nicula ne-a mãrturisit cã participarea viceprimarului Mãnic la deschiderea anului școlar a însemnat foarte mult, fiind prima participare a unui oficial la deschiderea anului școlar din ultimii 17 ani. Nici inspectorul șef al Inspectoratului de Stat în Construcții Mureș nu-și explicã de ce problema nu s-a rezolvat încã. “Noi am lãsat atunci o serie clarã de mãsuri. Când am fost acum în august m-am mirat și i-am întrebat de ce nu au fãcut remedierile. Este o lucrare ce poate fi fãcutã în douã zile cu doi oameni. Dacã realizeazã acele mãsuri, activitatea se poate desfãșura normal și centrala va primi inclusiv autorizarea ISCIR. Cum sã se apuce sã scoatã centrala afarã? Este un proces care dureazã și necesitã costuri suplimentare. Chiar vor sã-și batã joc?”, ne-a declarat mirat Petru Truțã, inspectorul șef adjunct al Inspec toratului de Stat în Construcții Mureș.

Ionuț OPREA

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close