Bancheri și oameni de afaceri de 24 de carate

Forumul Financiar Sud-Est European a reunit pentru trei zile la București crema mediului financiar-bancar și de afaceri din România. Organizat de revista Banii Noștri, din grupul MediaOn, forumul a fost, pentru cine a vrut să învețe, o lecție prelungită, pusă la cale de organizatori. Iar prezența guvernatorului Băncii Centrale a Spaniei, Jaime Caruana, un semnal că Bucureștiul poate deveni capitala conferințelor regionale.

Prima zi a Forumului a fost dedicată retailului, respectiv pieței de capital. La primul seminar, vorbitorii s-au străduit să identifice care va fi trendul pe piața creditelor, în condițiile în care creditul de retail a cunoscut o explozie, iar creditul ipotecar, spre exemplu, se menține încă la o cotă scăzută față de nivelul din alte țări europene. Românii preferă încă să cumpere electrocasnice în detrimentul investițiilor pe piața imobiliară. A fost una dintre aserțiunile făcute de prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu. Ceea ce arată “stadiul în care se află gospodăriile populației. Încă se preferă achiziția bunurilor de folosință îndelungată”. Prim viceguvernatorul BNR a subliniat că puterea de cumpărare a populației va continua să crească, iar ponderea dotării cu bunuri de folosință îndelungată va crește la randul său, în detrimentul investițiilor imobiliare. Spre exemplu, potrivit lui Florin Andronescu, președintele Credisson International, numai lanțul de magazine electrocasnice Flanco a avut o creștere substanțială, de la 6,615 miliarde lei în 2001, la 15,184 miliarde lei în 2002 și la 64, 2 miliarde lei anul trecut.

Cu toate acestea, creșterea economică determinantă a ponderii pentru creditul de consum nu este “o bombă cu efect întârziat”, ci este unul din motoarele de creștere a economiei, potrivit aprecierii lui Răzvan Munteanu, vicepreședintele Retail Banking, Raiffeisen Bank.

Președintele Class Mob, Camelia Sucu, retailer de mobilă, susține și ea că în ceea ce privește creditele pentru populație, acestea pot fi “unul dintre factorii dezvoltării economice în România”. Cu toate acestea, un studiu citat la Forumul Financiar SE European arată că românii încă nu au o mentalitate accentuată de consumatori.

Natalița Hurduc, vicepreședinte executiv Banca Comercială Română, a avut o opinie fermă în privința creditelor de retail, pentru că “este unul dintre factorii care pot influența creșterea economică”. Mai ales că sectorul hypemarket – supermarket este insuficient dezvoltat. Hurduc a concluzionat, analizând un studiu comandat de BCR, că piața de retail va cunoaște un trend ascendent, ceea va determina dezvoltarea rețelelor de unități bancare, dar va genera și o mai puternică orientare spre client. Iar, în expunerea sa, lui Dan Ostahie, președintele – director general al Altex, i-a fost ușor să și demonstreze în practică această tendință.

Cotă de avarie pe piața de capital

Partea a doua a primei zile a Forumului a fost dedicată soluțiilor de finanțare prin piața de capital. Seminarul a fost deschis de unul din fondatorii Băncii Transilvania, Iosif Pop, în prezent președinte Immofinance, cu un discurs catalizator în sensul necesității ca piața ipotecară, după o perioadă de ceață, trebuie să iasă la suprafață. După o analiză pertinentă asupra modului cum funcționează piața de capital axată pe finanțările ipotecare, Iosif Pop a susținut importanța dezvoltării și în România a companiilor în domeniu, care ar putea absorbi excedentul de lichidități, dar ar contribui și la dezvoltarea afacerilor conexe – construcții etc.

Siminel Andrei, președintele Asociației Brokerilor din România, a avut o intervenție originală, făcând o paralelă între două societăți, România și Uniunea Europeană, care au fiecare la dispoziție propriul sistem de finanțare, reprezentat de bănci, piața de capital sau alte resurse. Din păcate, rezultatul comparației este defavorabil României, unde costul finanțării este mult mai scump, iar în plus, nu poți avantaja propriile companii, deși în această situație este evident că cele din afară vor fi în avantaj. Cu acest dezavantaj, pe termen lung, viitorul companiilor românești va fi subordonat celor din afară, care le vor deține, a apeciat Siminel Andrei.

Erich Kiss, director general Rompetrol Rafinare, după considerații generale asupra pieței de capital, considerată un barometru al stării de sănătate a unei economii, a amintit că micii investitori ai Rompetrol au avut un return la investiție de chiar 50 de ori mai mare decât suma investită inițial. De asemenea, Kiss a militat pentru adoptarea legii holdingului, care ar contribui la asanarea mediului de afaceri.

Stere Farmache, președintele Bursei de Valori București, a încercat să răspundă la toate problemele ridicate anterior. Vorbind despre Bursă, el apreciat că 2005 a fost marcat de creșterea lichidităților bursiere, fapt ce ar putea atrage mai mulți investitori și listarea unor companii mari la cota Bursei. În ceea ce privește absența aproape totală a obligațiunilor ipotecare, Famache a apreciat că o frână o reprezintă volumul creditelor în valută.

Sorin Coclitu, președintele Fondului de Garantare a Creditelor, a militat pentru omogenizare, fie că e vorba de acțiuni, obligațiuni, ierarhizate după valoare sau termene.

Dănuț Bunea, vicepreședinte executiv al Băncii Comerciale Române, a amintit o serie de limitări legale ale variantelor de finanțare, norme neadaptate realităților economice actuale, ceea ce explică de ce acestea nu au succesul scontat, blocând în schimb excedentul de lichidități pe care îl au băncile. Concluzia sa a fost că avem o piață de capital reglementată, organizată, dar, cu toate acestea, nu este funcțională.

Centru financiar regional?

Ipoteza a fost lansată în a doua zi a Forumului de o serie de bancheri. “Eu zic că reușim. La baza acestei concluzii e nevoie de o strategie adecvată pentru atragerea investitorilor străini, investiții în infrastructură, pentru că nivelul de impozitare e atractiv și legislația este adecvată”, a declarat președintele Băncii Comerciale Române, Nicolae Dănilă, cel care a avansat ieri posibilitatea dezvoltării României pe aceste criterii. Cu toate acestea, la monetizarea economică, raportul dintre masa monetară națională și PIB, Bulgaria este de o dată și jumătate mai eficientă, cu 53 la sută comparativ cu procentul de 30 deținut de România. “Bulgaria ne-a luat-o de mult înainte. Pe toate grupurile de indicatori, situația României este de departe cea mai slabă din regiune”, a apreciat și directorul general al CEC, Eugen Rădulescu. Cu toate acestea, atât Rădulescu, cât și Dănilă au fost de acord că potențialul de expansiune al pieței de capital din România este foarte bun, însă Dănilă avertizează că dacă România nu va valorifica posibilitatea de a deveni un centru regional, “vom avea probleme”.

Steven van Groeningen, CEO Raiffeisen Bank, a avertizat în schimb că productivitatea muncii în România este foarte joasă. “Dacă vrem salarii ca în Europa, trebuie să avem și productivitate ca în Europa, și aici avem mult de îmbunătățit”, a declarat Groeningen, care a subliniat la rândul său gradul redus de intermediere financiară înregistrat în țară, dar a recunoscut potențialul României de a deveni lider regional.

Vedeta Jaime Caruana

Seminarul privind supravegherea piețelor financiare, Basel II și politicile de creditare a adus în Platinum Ballroom din Grand Plaza Howard Johnson Hotel bancheri, oameni de afaceri, oameni inițiați într-un domeniu care, trebuie să o recunoaștem, nu este la îndemâna oricui. Moderat de Radu Coșarcă, vicepreședintele grupului MediaOn, și de Daniel Dăianu, șeful Comitetului de Supraveghere al BCR, seminarul a debutat cu prezentarea făcută de către vedeta Forumului, Jaime Caruana, guvernatorul Băncii Centrale a Spaniei, președintele Comitetului Basel II, care și-a centrat expunerea pe problema stabilității financiare – un bun public, în viziunea sa – și a nevoii de supraveghere a piețelor financiare. Sintetizând prezentarea lui Jaime Caruana, o bancă poate fi “câștigătoarea viitorului” dacă respectă Basel II.

De la o introducere despre Basel II, extrem de tehnică, Daniel Dăianu a pasat microfonul lui Ardian Fullani, guvernatorul Băncii Centrale a Albaniei, care, cu toate că pentru început a reluat succint prevederile Basel II, care încurajează băncile să devină mai sofisticate în gestionarea riscurilor, a punctat problema în Albania a aplicării Basel II pe o piață emergentă. “Å¢ările în curs de dezvoltare nu pot face față Basel II”, a opinat Ardian Fullani.

Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cristian Popa, care l-a suplinit pe guvernatorul Mugur Isărescu, absent din motive obiective, și-a canalizat discursul spre importanța cooperării interstatale cu băncile centrale din regiune, convins că “dialogul poate oferi soluții la problemele cu care ne confruntăm”.

În stilul poetic care îl caracterizează, Varujan Vosganian, președintele Comisiei de Buget-Finanțe din Senat, a accentuat, referindu-se la sistemul bancar, că “România anului 2005 este mult mai greu de condus decât România anului 1990, deoarece instrumentele de intervenție sunt mult mai puține”. Despre Basel II, Vosganian și-a exprimat speranța că va fi respectat, sarcină ce revine Guvernului, Băncii Centrale sau Parlamentului.

Discursul lui Vosganian s-a străduit să-l contracareze Mihai Tănăsescu, președintele Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, care a afirmat că nu este sigur că actualul guvern este capabil să asigure stabilitatea financiară. Exemplele pe care le-a dat în sprijinul aserțiunii sale au fost: procesul de încetinire a dezinflației, adâncirea deficitelor publice externe și încetinirea politicilor externe.

Petru Rareș, președintele Institutului Bancar Român, a fost avocatul băncilor comerciale, respectiv al mediului de afaceri, care a arătat problemele cu care se confruntă cele două medii, de la neactualizarea bazelor de date până la deteriorarea stării de solvență. De asemenea, Petru Rareș a ridicat problema competiției dintre băncile autohtone și cele străine, care în mod cert își vor întări puterea concurențială.

Ultima zi, organizată ca un press-breakfast, a fost ziua în care invitații, majoritatea prezenți și în zilele precedente, și-au dat frâu liber opiniilor despre evoluția pieței financiar-bancare, dar și un prilej pentru jurnaliști să arate ce au înțeles sau ce înțeleg despre această piață.

Ligia VORO

Organizare impecabilă

Maeștrii din spatele Forumului, oamenii cu bagheta magică care nu se prea văd, adică organizatorii, au pregătit timp de două luni cele trei zile de seminar, astfel încât totul să iasă impecabil. Veronica Balea, coordonator al conferinței, unul dintre organizatorii de la revista Banii Noștri implicată în toată perioada pre-eveniment, a completat că “în ultimele două săptămâni, pregătirile ne-au ocupat tot timpul, dar a meritat”.

Invitații, confirmări, rezervări, pregătirea temelor de seminar, acreditări, meniul la cocktail și multe, multe alte mici detalii care concură la buna desfășurare a evenimentului, astfel încât să îți asigure succesul, le-au ținut ocupate pe cele patru doamne, iar apoi pe echipa de organizatori lărgită.

Cu mici imperfecțiuni de organizare, care nu li se pot imputa, “nivelul evenimentului a fost unul foarte ridicat”, după cum ne mărturisea Larisa Ionescu, coordonatorul media al Forumului.

Cortina s-a lăsat peste cea de-a doua ediție a Forumului Financiar, dar, trăgând linia, putem să spunem că a fost o lecție pentru cei care au venit cu intenția să învețe ceva, să își completeze cunoștințele sau chiar doar să admire un maraton al celor mai puternici oameni din România și din Europa. Iar declarația Silviei Mihalache, directorul evenimentului, este cel puțin edificatoare: “Prezența celui mai puternic om din finanțele G10, Jaime Caruana, guvernatorul Băncii Centrale a Spaniei, este un semnal că Bucureștiul poate deveni capitala conferințelor regionale”.

Am completa că acest lucru ar putea fi posibil inclusiv cu ajutorul revistei Banii Noștri.

Seminarii condimentate cu petreceri

Dacă diminețile și după-amiezile ne-au fost ocupate din plin cu seminarii, organizatorii nu ne-au lăsat să respirăm nici serile, când ne-au “bombardat” cu petreceri: cocktailuri condimentate cu vedete, petreceri românești sau seri de discotecă a fost meniul pregătit de echipa Banii Noștri. De la cocktailul de deschidere, desfășurat marți seara la Howard Johnson, printre bancheri și oameni de afaceri, nu au lipsit nici reprezentanții Mureșului. Vasile Roșca, vicepreședintele Romexterra Bank, sau Ioan Băciulescu, președintele Romexterra Finance, nu au ratat ocazia de a se întâlni cu colegii de breaslă și în alt mediu decât cel de la birou.

În a doua seară, organizatorii ne-au pregătit o seară românească în Crama Neamului din Hotelul Phoenicia, un local ornamentat cu mult bun gust și care reproduce milimetric satul românesc. Nu au lipsit lăutarii, un meniu excepțional și ospătarii foarte atenți, îmbrăcați, cum altfel, în costume populare.

Iar pentru că tot ceea ce e frumos are un sfârșit, petrecerea de bun rămas a avut loc la Clubul Mith, de pe Lipscani, seara de discotecă combinată fericit cu karaoke a fost sponsorizată de Ursus Breweries. Mirela Vasile, PR Officer al Ursus, alături de echipa Banii Noștri, a supervizat o petrecere reușită, prelungită până la orele dimineții, așa că nu a avut decât să se declare “mândră că Ursus Breweries este sponsorul principal”.