Parlamentar în Europa

Au trecut mai bine de două luni de când 35 de reprezentanți ai Parlamentului României au plecat la Bruxelles și la Strasbourg, pentru a vedea cum lucrează aleșii din UE. De la problemele strict materiale – găsirea unui spațiu de cazare, mijloace de transport etc – și până la cele legate de acțiunile de lobby, cei 35 de euroobservatori români au dat piept cu viața de politicieni de Europa.

Euroobservatorii români au fost selectați conform algoritmului din Parlamentul de la București. Ei vor deveni parlamentari europeni în momentul aderării celor două țări. Prima sesiune plenară la care au participat cei 35 de euroobservatori români a fost cea din 26 septembrie, de la Strasbourg.

Județul Sibiu avea, inițial, trei euroobservatori – Raluca Turcan, din partea liberalilor, Radu Podgoreanu, din partea social-democraților, și Ovidiu Ganț, ca reprezentant al minorităților naționale reprezentate în Parlamentul de la București. La fel ca și Mona Muscă, și Raluca Turcan și-a declinat această funcție, motivând faptul că, deocamdată, activitatea ei de bază trebuie să rămână la București.

Program de dimineața până seara

Activitatea euroobservatorilor români ține de fiecare. “De regulă, începem în jurul orei nouă. Programul dezbaterilor în plen, la fel ca și cel din comisii, este afișat, astfel încât fiecare poate să aleagă acele dezbateri care i se par mai interesante”, spune Ovidiu Ganț. Membru al FDGR, el a fost ales de minoritățile naționale drept euroobservator din partea lor. “Tot prin votul lor am ales să ne afiliem grupului parlamentorilor din PPE. Oricum, aici avem deja o serie de legături, prin intermediul parlamentarilor germani cu care noi, membrii FDGR, am avut legături și contacte și înainte”, declară Ganț.

Euroobservatorii români participă doar la discuții, fără să aibă și drept de vot. Cu toate acestea, potrivit lui Ovidiu Ganț, parlamentarii români nu sunt discriminați de cei cu drepturi depline. “Eu, cel puțin, am resimțit simpatie și nu cred că ceilalți colegi de-ai mei au simțit altceva. Și nu este adevărat că cei din Parlamentul European nu au habar despre România. Am întâlnit pe mulți care au vizitat România, unii chiar recent, prin urmare, țara noastră este cunoscută direct de mulți”.

Programul de euroobservator include lucrări și după-amiaza, lucrări ce pot fi continuate până noaptea târziu. “Nu mai departe de acum două zile, am avut o serie de discuții în cadrul unei întâlniri ce a fost programată să dureze între orele 21 și 23. Acum, depinde de fiecare cât de mult vrea să se implice. Sunt o serie de activități de lobby ce pot fi făcute aici. Chiar acum încercăm o presiune diplomatică și la nivel parlamentar, deoarece așteptăm o serie de rapoarte importante privind România”, declară Ovidiu Ganț.

Politicieni de profesie

Lobby. Cam atât pot să facă euroobservatorii români la Parlamentul European. În plus, ei ar trebui să învețe și cum merg lucrurile în politica din UE. “Este adevărat că, aici, politica se face departe de patimile de la București. Dar mai sunt și ieșiri neortodoxe, chiar în plenul Parlamentului, însă mai rare. Aici există o cultură a dialogului, pe care fiecare dintre noi a resimțit-o. Un lucru pe care îl apreciez este felul în care, până la urmă, relațiile sunt păstrate în proporții profesionale și profesioniste”, susține Ganț. Acesta a observat faptul că politicienii români ajung să lase deoparte asperitățile ce îi despart la București. “Până la urmă, reprezentăm România”.

Fără garanții pentru aderare

Dacă de la București se poate vedea altfel procesul integrării în UE, de la Strasbourg sau Bruxelles, lucrurile trebuie să capete contururi mai clare, iar întrebarea dacă intrăm sau nu în 2007 în UE să fie privită cu mai multă înțelegere. “Dacă intrăm sau nu în 2007 în UE, asta numai bunul Dumnezeu o știe. Eu cred că da, însă nu pot să ofer garanții în acest sens”, susține Ovidiu Ganț.

Cât privește relația cu euroobservatorii bulgari, lucrurile decurg relativ normal. “Colegul meu de birou este din Bulgaria, un tip foarte simpatic. Întâlnirile între observatorii români și cei bulgari sunt, însă, reduse numeric. Cu toate acestea, atmosfera între cele două grupuri este bună”, susține Ganț.

„Într-o zi de lucru normală, programul este de la 9 la 12.30 și de la 15 la 18.30 sau chiar 20. Și să vrei și tot nu prea ai timp de cumpărături, cum, cu maliție, un coleg de la PSD trimitea recent o colegă de la PD după farduri și rujuri, dat fiind că magazinele închid între 18 și 19, iar cele alimentare la 20. Așadar, euroobservatorii n-au urcat în Rai și nici n-au coborat în Infern. Ei doar ating, înaintea altora, un gen de normalitate tipic occidentală. Acesta este paradoxul: normalitatea este în Europa, în timp ce luxul – adevăratul și sfidătorul lux – rămâne, pentru o minoritate, o problemă tipic bucureșteană”. Adrian Cioroianu

Bani de buzunar

Diurna zilnică pe care o primește un euroobservator este de 268 de euro, bani suportați, până la integrare, de Parlamentul European. Un prânz la restaurantul Parlamentului European nu trece de 10 euro, dar fără alcool. Un pahar cu vin costă peste doi euro, iar o bere mai mult. Un prânz, în oraș, se apropie de 25 de euro. Cele mai mari costuri le presupune, însă, cazarea. La hotel pornește de la 100 de euro pe noapte, însă aceste camere sunt rar libere. Prin urmare, soluția cea mai bună rămâne cazarea într-un apartament închiriat, pe sume ce pornesc de la 800 până la 1.000 de euro. “Eu am ales să mănânc la restaurantul Parlamentului, la “împinge tava”. Nu e nici o rușine să mănânci astfel. Vreau să vă spun că aici nu sunt condiții de lux. Sunt decente, dar nu e vorba de lux”, susține Ovidiu Ganț.

În marile familii

Odată ajunși în Parlamentul European, cei 35 de euroobservatori români au trebuit să se includă în grupurile parlamentare formate pe criterii politice. Cei mai mulți, cei 12 membri PSD, s-au îndreaptat către grupul socialist. Cei nouă reprezentanți ai PD, UDMR, PC, respectiv cei ai minorităților naționale, au ales grupul creștin-democrați, iar șapte au ales liberalii. Deocamdată nu este clar unde s-au înscris reprezentanții Partidului România Mare, care n-au primit avizul pozitiv al Partidului Popular European. Dacă numărul total de euroobservatori ai României este de 35, bulgarii au trimis la Parlamentul European 18 observatori.

Traian DELEANU