Să fim noi!
Mâine ne despărțim de 2005. Câți îl vom mai apuca. |ncă nu știm cum ne vom întâlni cu 2006, bine sau rău, e prea devreme să previzionăm. Maxim o pot face analiștii. Politici, financiari, meteo etc. Nici aceste previziuni care ne șoptesc încotro ne îndreptăm în anul ce va veni nu sunt absolute. Normal, într-o lume relativă și superficială. Cuprinderea noastră umană nu poate anticipa mersul umanității, nu poate ști cu exactitate ce taifunuri ne vor mai lovi sau, de ce să nu mă gândesc, nu este capabilă să prevadă situațiile fericite, absolutizând această expresie, ce ne vor fi date sau pe care ni le vom crea, pentru a respecta atât latura religioasă cât și filozofică a vieții.
La sfârșit de an sau cu câteva zile înainte trag și eu linie, adun și scad, într-o fixare repetitivă a cunoștințelor de aritmetică din școala primară.
Ce a însemnat 2005 pentru Ziarul și pentru Zi de Zi?
Am fost mai buni? Ne-am depășit? Ne-a ieșit totul cum am vrut? Am avut multe satisfacții? Am trecut cu bine peste supărări, lovituri sau eșecuri? |ntrebări care se pot transforma, și nu e laudativ, în afirmații.
Dincolo de aceste constatări pe care le rostim sau scriem de peste trei ani de zile, puțini cum am mai spus-o în câteva rânduri, dar, aș adăuga intenși și încet-încet maturi, rămân realizările din acest an. Proiecte născute din pasiune, dar realizate și cu opintiri, stres, cu ore prelungite de muncă spre seară. Așa au apărut suplimentele Auto în plus, Imobiliare în plus, Sănătate în plus sau Zilele țărilor. Victorii ale unei echipe de la director general până la corector, a trei săptămânale, cărora pe parcurs ni s-au adăugat toate publicațiile Trustului Gazeta, care au vrut să arate că există și alte lucruri frumoase dincolo de cotidianul, banalul întrerupt uneori de genialitate sau, pur și simplu, frumusețe a gesturilor sau, din păcate, mizeria de zi cu zi sau de fiecare săptămână.
Suplimentele ne-au arătat că viața publică nu se reduce doar la un cerc restrâns de persoane – politicieni, șefi de instituții, oameni de afaceri, obișnuiți ai conferințelor de presă, sindrofiilor sau anchetelor. Că dincolo de rampă, de scena pe care evoluează vedetele mureșene, există afaceri, creatori, întemeietori de business-uri nedescoperiți.
Cu Zi de Zi am învățat că profesioniști sau oameni realizați găsești, dacă sapi, în orice domeniu. Am aflat că destinul unui om nu se reduce la o știre de coloană sau la un comunicat al Poliției. Zi de Zi a adus sub ochii cititorilor evenimente unice. Gala Boloni este doar un exemplu. Pentru a reda doar ceea mi-a venit prima dată în minte.
Pentru Ziarul de Mureș, 2005 a însemnat o reinventare. De grafică, de stil sau de coordonare între trei echipe diferite. Am trăit împreună victorii, semn că ceea ce scriem nu rămâne fără ecou.
A fost un an bun. Cu suișurile și coborâșurile sale. Cu momente de cumpănă. Cu momente de șah-mat pentru “supărații” noștri.
A fost un an în care ați fost alături de noi, ajutându-ne să mergem mai departe.
Nu mi-ar ajunge însă pagini întregi să rememorez acest an. Și nici nu știu dacă eu ar trebui să țin albumul amintirilor. La urma urmei, amintirile noastre se compun dintr-o sumă semnificativă de amintiri ale unor oameni diferiți, din interiorul și din afara redacțiilor.
Pentru 2006 vă pregătim alte surprize. Credem mai interesante. Doar că surpriza e surpriză.
|n afară de proiecte, de ambiții profesionale, în 2006 îmi doresc să rămânem și să fim noi. Atât.



