FIDESZ, spaima UDMR

În Ungaria, Viktor Orban are șanse mari să revină la putere * Politician de dreapta, liderul FIDESZ este mai apropiat de ariparadicală a UDMR decât de moderații mureșeni care conduc uniunea * Prin apropierea de Orban, UCM are posibilitatea de a submina hegemonia UDMR în rândul maghiarimii transilvane * În perspectivă, FIDESZ ar putea scoate uniunea lui Marko din cărțile puterii în România

Pe 9 și 23 aprilie, electoratul maghiar este chemat la urne, pentru primele alegeri parlamentare desfășurate după aderarea țării la Uniunea Europeană, în 2004. Bătălia pentru cele 386 de scaune parlamentare se anunță deosebit de strânsă, ultimele sondaje de opinie indicând o diferență minimă între Partidul Socialist al premierului Ferenc Gyurcsany și FIDESZ, condus de Viktor Orban. Spre deosebire de alegerile anterioare, există posibilitatea ca aliații celor două mari partide, liberal-democrații și Forumul Democrat ungar, să nu mai intre în parlament, întrucât nu ating baremul minim de cinci procente (liberalii din SZDSZ au patru procente, iar FDM, trei la sută).

Sondajele de opinie publicate în luna ianuarie arată că are un ușor avantaj față de socialiști. Potrivit rezultatelor publicate de institutul Median, opoziția e susținută de 33 la sută din totalul alegătorilor, iar MSZP de 30 la sută. Aceste estimări sunt confirmate de sondajele Szonda-Ipsos, care arată că, la nivelul populației cu drept de vot, FIDESZ întrunește 29 de procente, iar MSzP – 27 la sută.

Șansele electorale ale socialiștilor depind în mare măsură de atitudinea susținătorilor SzDSz, partid care riscă să rămână în afara Parlamentului. Din tabăra celor aproximativ 250.000 de susținători ai liberalilor, doar 100.000 sunt dispuși ca, în al doilea tur de scrutin, să voteze în favoarea socialiștilor, însă și aceasta doar în cazul în care SzDSz intră în parlament în primul tur.

Concluzia analiștilor este că, în alegerile din 2006, “munca pe teren”, convingerea și capacitatea de mobilizare a electoratului până în ultimul moment s-ar putea dovedi decisive în stabilirea învingătorului final. Un argument în favoarea victoriei FIDESZ ar putea fi faptul că, din 1990 încoace, nici un partid aflat la guvernare nu a reușit să câștige două alegeri consecutive.

Fiul poporului

Acuzat adeseori de aroganță și autosuficiență, “calități” care, în opinia multor analiști, au contribuit decisiv la înfrângerea electorală din 2002, Viktor Orbán a inițiat o operațiune de cosmetizare a imaginii sale, cu scopul de a da cât mai bine în ochii alegătorilor. Schimbarea a fost sesizată de politologul Torok Gabor, care a comentat-o în următorii termeni: “Fiecare pas al lui Orbán Viktor, de la începutul lui 2004, vorbește despre aceleași lucruri: «Schimbați-vă opinia despre mine, pentru că nu mai sunt același politician». În loc de ideologie, acum este pragmatism, în loc de conflict, este consens, în loc de săpatul gropilor pentru formarea taberelor, este concentrare asupra problemei extinderii taberei, în loc de costum de marcă, este îmbrăcămintea gen «fiul poporului». Aceasta este imaginea și mesajul – «fiul simplu al poporului», căruia nu îi e lene să urce în tren, să taie porcul având cămașa descheiată, să se consulte cu oamenii în timp ce mănâncă, totul pe un fundal muzical lejer de cafenea, cu dolby surround, accesibil pentru fiii și mai simpli ai poporului. Sloganul este simplu și penetrant: «Muncă, familie, casă». Orban pune personal microfonul în mâna celor descoperiți cu ocazia turneelor prin țară, el însuși întrebându-i, apoi tot el rezolvând și problemele lor. În toate acestea ni se sugerează trăsăturile conducătorului matur al țării: «Nu mai suntem așa de tineri, încât să avem dreptate tot timpul»“.

Momeli pentru votanți

Una din cele mai dezbătute teme ale campaniei electorale din Ungaria a fost și rămâne cea legată de economie. În lupta pentru atragerea electoratului, guvernul socialist a adoptat în noiembrie o reducere a taxelor de un trilion de forinți (4 miliarde de dolari) pe următorii cinci ani. Răspunsul opoziției nu a întârziat, FIDESZ promițând scutiri de impozite și reduceri radicale ale contribuției la asigurările sociale. Astfel, președintele FIDESZ, Viktor Orbán, a declarat că, în cazul câștigării alegerilor, începând din iulie 2006, contribuția socială va scădea, de la 29 de procente, la doar 19 la sută. În opinia lui Orbán Viktor, această măsură ar duce, pe termen lung, la crearea a 700.000 de locuri de muncă și va soluționa aproape toate problemele economice ale Ungariei. În același timp, Orbán a atacat politica economică a guvernului, despre care a spus că a slăbit întreprinderile mici și mijlocii autoh-tone, a dat naștere la privatizări suspecte și a dus la creșterea șomajului și a deficitului bugetar. Partidul Socialist a încercat să prezinte propunerea FIDESZ ca fiind iresponsabilă, în timp ce majoritatea analiștilor economici au socotit-o drept exagerată sau demagogică. Oficialii MSzP au afirmat că reducerea cu zece procente a contribuțiilor la asigurările sociale ar echivala cu o descreștere de 30 la sută (650 miliarde forinți anual) a fondurilor alocate pensiilor și sănătății. Pentru contrabalansarea acestui deficit, ar fi nevoie de 560 de mii de muncitori imigranți, cifră imposibil de atins. În plus, propunerea FIDESZ ar avea darul de a spori deficitul bugetar, în condițiile în care Ungaria se confruntă cu o gravă problemă în acest domeniu. Guvernul de la Budapesta trebuie să-și reducă uriașul deficit bugetar (6,1% în 2005) la sub trei la sută din Produsul Național Brut, până în 2008, pentru a putea adopta moneda euro, în 2010. Atingerea acestui obiectiv este pusă sub semnul întrebării, mai ales că oficialii Comisiei Europeane au respins planul de euroconvergență elaborat de Budapesta, acordând un nou termen, până în luna septembrie, pentru elaborarea unui plan mai eficient de reducere a deficitului. Cum atât socialiștii, cât și FIDESZ promovează reduceri de taxe și păstrează tăcerea în privința micșorării cheltuielilor, într-un moment în care cheltuielile guvernamentale depășesc veniturile bugetare, analiștii estimează că Ungaria va introduce moneda euro de-abia în 2013.

Duelul vedetelor

Mai mult decât aspectele economice, analiștii consideră că soarta alegerilor va fi decisă de ciocnirea dintre personalitățile liderilor MSzP și FIDESZ. Potrivit lui Krisztian Szabados, ”ceea ce ne este dat să auzim în campania electorală nu seamănă cu o politică economică rațională, ci cu demagogia politică. În aceste alegeri este vorba despre Gyurcsany și Orban, deoarece diferențele ideologice dintre cele două partide sunt adeseori greu de sesizat”.

Actualul premier ungar, Ferenc Gyurcsany, este considerat artizanul revirimentului socialiștilor, stilul său dinamic de guvernare fiind la originea recuperării handicapului de 20 de procente care despărțea MSzP de FIDESZ, în urmă cu doi ani. Abilitățile de lider și de tactician politic i-au câștigat respectul mediilor politice, care îl consideră un adversar foarte puternic pentru Viktor Orban.

Conștient de carisma indiscutabilă a oponentului său, Gyurcsany a ținut să se distanțeze de radicalismul politic promovat de Orbán, punând accentul pe nevoia de o politică liniștită, constructivă, a compromisurilor comune și îndrăznețe. Candidatul socialist nu a uitat să sublinieze diferențele existente în programele MSzP și FIDESZ în materie de dreptate socială, responsabilitate, susținerea familiei, sistemul de pensii, politica de impozitare, sănătate și politică externă. Punctele vulnerabile ale premierului sunt stilul frivol de exprimare, care, în opinia adversarilor politici, îi îndepărtează pe oamenii simpli, și originea destul de tulbure a bogăției sale, acumulată în timpul perioadei sălbatice de privatizare, din anii 1990, marcată de numeroase acte de corupție. Una peste alta, membrii coaliției aflate la putere cred că Gyurcsany este politicianul cel mai în măsură să asigure continuitatea guvernului, fapt demonstrat și de sondajele de opinie care arată că sprijinul alegătorilor pentru Partidul Socialist este în creștere. De cealaltă parte, liderul de necontestat al dreptei maghiare, Orban Viktor, se află în fața celui mai important moment din cariera sa politică. Stilul său dinamic și direct, inteligența ascuțită și adaptabilitatea i-au permis să efectueze relativ ușor o rotație politică completă, de pe poziția de lider liberal, anticomunist din anii ’80, la cea de conservator, simpatizant al cauzelor iredentiste. Criticii îi reproșează mai ales setea nestăvilită de putere și stilul autoritar de conducere. Demn de menționat este faptul că, în 2003, Orbán a modificat statutul organizațiilor locale de partid, hotărând ca liderii acestora să fie aleși direct de șeful FIDESZ, adică de el însuși. O altă acuzație la adresa lui Viktor Orbán este folosirea tacticilor agresive, de intimidare, gen ”cine nu e cu FIDESZ e împotriva Ungariei”. La toate acestea se adaugă apelul la formulări demagogice și teatrale, care riscă să piardă susținerea majorității rezonabile a electoratului maghiar, așa cum s-a dovedit la alegerile din 2002. Practic, dilema cu care se confruntă FIDESZ și liderul său este aceea a găsirii căii de mijloc. Retorica naționalistă și întărirea structurii partidului n-au reușit să atragă suficienți alegători dezamăgiți de performanțele actualului guvern pentru ca FIDESZ să aștepte în liniște alegerile din 2006. Această realitate a născut tensiuni și conflicte interne în cadrul FIDESZ-MPSZ, problema unui posibil succesor al lui Orban fiind menționată deschis de lideri ai partidului. Orbán însuși a alimentat această incertitudine menționând o posibilă retragere din viața politică. Deocamdată însă, fostul premier ungar nu concepe un asemenea deznodământ, toate energiile sale fiind concentrate spre transmiterea către electorat a celor două mesaje principale ale opoziției: economia este în criză, iar guvernul Gyurcsány este unul al vorbelor goale. În cazul în care va ajunge la putere, Orbán a promis că va întări rolul statului în economie și va reexamina privatizările făcute în ultimii patru ani, inclusiv închirierea pe termen lung a aeroportului Budapesta către operatorul britanic BAA.

Orbán, factor de tensiune

Pentru România, perspectiva revenirii la putere a lui Viktor Orbán va însemna reîntoarcerea la tensiunile care au dominat relațiile dintre Ungaria și țara noastră în perioada guvernării FIDESZ (1998-2002). În statele vecine Ungariei, Orbán este considerat un naționalist cu puternice accente iredentiste, promotor al tezei panmaghiarismului. Sub mandatul său, Ungaria a legiferat o “lege a statutului” care acorda avantaje economice, sociale și culturale minorităților maghiare din România, Slovacia, Serbia-Muntenegru, Croația, Slovenia și Ucraina. Viktor Orbán și-a motivat inițiativa susținând că aceasta va vindeca efectele negative ale Tratatului de la Trianon din 1920, în urma căruia Ungaria a pierdut o mare parte din teritoriile pe care le stăpânea. Slovacia și România s-au împotrivit vehement legii, acuzând Ungaria că încearcă să-și extindă jurisdicția dincolo de granițele sale. La vremea respectivă, guvernul de la București s-a angajat într-o bătălie diplomatică cu Ungaria, pe marginea “legii statutului”, în cadrul Comisiei de la Veneția, în 2001, care a criticat inițiativa maghiară. România a acceptat legea numai după introducerea unor amendamente în cadrul acordului semnat în decembrie 2001, între Viktor Orbán și premierul Adrian Năstase.

În cazul în care va câștiga alegerile parlamentare din aprilie 2006, Orbán a avertizat că va repune în discuție problema dublei cetățenii pentru maghiarii din Transilvania, intrată într-un con de umbră după referendumul invalidat în decembrie 2004, din cauza absenteismului masiv. Ex-premierul a fost partizanul cel mai înfocat al acordării cetățeniei, măsură prin care s-ar fi constituit simbolic o națiune maghiară transfrontalieră. Executivul ungar, dominat de socialiști, l-a acuzat pe Viktor Orbán că manipulează cu cinism o problemă emoțională în scopuri electorale, deoarece mulți din cei 4,5 milioane de maghiari de peste graniță sunt susținători ai FIDESZ și venirea lor în Ungaria ar putea schimba structura electoratului ungar.

Acuzația este pe deplin justificată, în condițiile în care, invitat fiind la lucrările școlii de vară de la Băile Tușnad, Orbán i-a sfătuit nu o dată pe cei prezenți să dea o fugă în concedii prin Ungaria și să facă lobby pe lângă propriile rude de acolo, pentru a le convinge să voteze soluția electorală adecvată – propria-i persoană – ca singura în măsură să pună în practică dezideratul dublei cetățenii.

O falsă problemă

Problema dublei cetățenii a divizat profund scena politică maghiară. Guvernul socialist-liberal s-a opus acordării dublei cetățenii, subliniind că urmarea concretă ar fi că maghiarii din țările învecinate și-ar părăsi ținuturile natale, în condițiile în care în Ungaria nivelul de trai este mai ridicat, iar salariile mai mari. Într-o primă etapă, în Ungaria s-ar stabili între 120.000 și 275.000 de maghiari, fapt care ar costa bugetul țării aproximativ 300-400 de milioane de dolari. Potrivit unei evaluări a guvernului de la Budapesta, afluxul masiv de etnici maghiari în Ungaria ar destabiliza bugetul alocat serviciilor sociale și piața muncii și ar determina creșterea somajului și scăderea salariilor.

De cealaltă parte, FIDESZ și Federația Mondială a Maghiarilor (organizație civică fondată în 1938, cu intenția de a apăra interesele maghiarilor de pretutindeni) susțin acordarea dublei cetățenii, pe motiv că ar duce la reunificarea simbolică a națiunii maghiare. Pentru liderii celor două formațiuni, Tratatul de la Trianon din 1920, cel care a consfințit destrămarea Imperiului Austro-Ungar, este o nedreptate care trebuie reparată. Atunci, noua Ungarie independentă a fost cedată vecinilor săi, în principal României, Slovaciei, Serbiei și Ucrainei, mai mult de jumătate din populație și din teritoriu. Obiectivul FIDESZ a fost exprimat limpede de Viktor Orban, în timpul demonstrației care a avut loc în Piața Eroilor din Budapesta, înaintea referendumului din 5 decembrie, pe marginea acordării dublei cetățenii: “Un vot afirmativ ar fi o realizare istorică ce ar transforma Ungaria dintr-o țară cu zece milioane de locuitori într-o națiune de 15 milioane”. Eșecul referendumului l-a determinat pe premierul maghiar Ferencz Gyurcsany să aprecieze că electoratul a optat pentru “un patriotism responsabil, în locul demagogiei sociale și a naționalismului populist”.

Poziția României

Oficialii de la București consideră că adoptarea legii dublei cetățenii nu are nici un fundament în dreptul internațional, deoarece cetățenia se dă pe bază individuală, nu pe una comunitară, etnică.

La argumentul susținătorilor legii, conform căruia ar facilita circulația etnicilor maghiari în regiune, partea română a replicat că aceasta se realizează deja în stalele în care există o importantă minoritate maghiară – Slovenia, Slovacia, Austria fac parte din UE -, iar România va deveni membru al Uniunii în 2007. Punctul de vedere oficial al Bucureștiului se bazează pe faptul că în Constituția Europeană, la Articolul I-10, intitulat “Cetățenia Uniunii”, la paragraful 1, se stipulează că “orice persoană care are cetățenia unui stat membru este cetățean al Uniunii. Cetățenia Uniunii se adaugă la cetățenia natională și nu o înlocuiește”. Ca urmare, demersul Ungariei este inutil din perspectiva tendințelor europene spre integrare politică și economică.

“Perle” politice

Dacă, pentru mulți dintre compatrioții săi, Viktor Orbán este un patriot onorabil, în statele învecinate imaginea sa este cel puțin controversată. Frecvențele vizite “private” în România și Slovacia, asezonate cu declarații incendiare, precum și opiniile exprimate în diverse foruri internaționale au dat apă la moară celor care susțin că pentru incisivul om politic granița dintre diplomație, aroganță și aventurism populist este neclară. Iată câteva mostre în acest sens:

Aflat la Oradea alături de Laszlo Tokes, liderul FIDESZ a declarat că aderarea României la Uniunea Europeană trebuie să fie condiționată de autonomia Å¢inutului Secuiesc. El s-a declarat dezamăgit de faptul că Ungaria a devenit, după Slovacia, a doua țară al cărei Parlament a ratificat acordul de aderare a României la UE: “A fost un pas pripit al puterii de la Budapesta. Nu există dovezi că România îndeplinește condițiile de integrare în UE sub aspectul politicii față de minorități”. “Nu prin politica de vitrină trebuie să obțină România aderarea la Uniunea Europeană”. “Aștept de la guvernanții ungari să pună în discuție trei lucruri: înființarea unui consulat maghiar la Miercurea Ciuc, construirea Autostrăzii Borș-Brașov și acordarea autonomiei pentru maghiarii din Transilvania.

Prezent la cursurile de vară ale universitătii Balvanyos, organizate la Tușnad, Orban a declarat ca maghiarii din Transilvania ar trebui să își construiască “o mică lume puternică”, bazată pe instituții proprii. El a făcut aluzie la propunerea radicalilor, de înființare a unor parlamente comunitare maghiare în Transilvania, până în 2010.

Într-un discurs rostit în Parlamentul European, în 2002, Orbán a cerut Republicii Cehe și Slovaciei să abroge decretul Benes drept condiție pentru primirea celor două țări în Uniunea Europeană (decretul Benes a stat la baza strămutării germanilor și maghiarilor din Cehoslovacia după cel de-al Doilea Război Mondial).

În iunie 2005, la reuniunea de la Washington a liderilor de partide din cadrul Uniunii Internaționale a Democraților, președintele FIDESZ a susținut public “rolul stabilizator” al Ungariei în Europa Centrală și de Est, în opoziție cu România, Serbia și Ucraina. Orban a cerut participanților să nu considere Balcanii drept o problemă încheiată și a afirmat că încă mai au loc violențe împotriva minorităților ungare din regiune, care au nevoie de protecție internațională.

Turistul fără pașaport

Viktor Orban a fost protagonistul unui incident inedit în istoria relațiilor româno-ungare. În septembrie 2004, liderul FIDESZ, a intrat și a ieșit din România, prin punctul de trecere a frontierei Secuieni, fără să aibă asupra lui pașaport. Orban a explicat prezentarea la graniță fără pașaport, spunând că a fost absorbit de pregătirea discursului pe care urma să-l susțină la sfințirea unei biserici de lângă Zalău, împreună cu episcopul reformat Laszo Tokes.

În cele din urmă, Orban a intrat în România în urma intervenției miniștrilor de Externe ai celor două țări. Liderul FIDESZ a beneficiat și de o aprobare specială din partea președintelui Parlamentului ungar, Lamperth Monika, singurul care poate emite o derogare de la legea trecerii frontierei din țara vecină.

Steaua socialistă

Născut în 1961, într-o familie săracă din orașul Pápa, Ferenc Gyurcsány a obținut diplomele de profesor și economist ale Universității Janus Pannonius din Pecs. După ce a fost vicepreședintele Demisz – succesorul Tineretului Comunist Maghiar -, Gyurcsány s-a retras din politică în 1990, dedicându-se afacerilor. În numai câțiva ani, a devenit unul din cei mai bogați maghiari, ocupând locul 50 în topul averilor. S-a reîntors în politică în anul 2002, în postul de consilier strategic al premierului socialist Peter Medgyessy. În 2003, a fost numit ministru al Sporturilor, Tineretului și Copiilor, pentru ca în 2004 să fie nevoit să demisioneze, din cauza problemelor apărute în relația cu Medgyessy, care-l suspecta că vrea să-i ia locul. După numai o săptămână însă, rolurile s-au schimbat: Medgyessy a demisionat, iar Gyurcsány a aterizat în fotoliul de premier.

Premierul socialist are patru copii, proveniți din două căsătorii: Peter și Bálint din prima căsătorie, Anna și Tamás din cea de-a doua. Este însurat cu Klára Dobrev, avocat și profesor la Universitatea din Budapesta.

Destin radiografiat

Viktor Orbán s-a născut la 31 mai 1963, în localitatea Székesfehérvár. Și-a petrecut copilăria în două orașe din apropiere, Alcsutdoboz și Felcsut. În 1977, familia sa s-a mutat la Székesfehérvár. După terminarea liceului, în 1981, a efectuat serviciul militar și a urmat Dreptul la Universitatea Eotvos Lorand, din Budapesta, pe care a absolvit-o în 1987. În următorii doi ani a trăit în orașul Szolnok, iar apoi s-a mutat la Budapesta, lucrând ca sociolog la Institutul de Management din cadrul Ministerului pentru Agricultură și Alimentație. În 1989, Viktor Orbán a primit o bursă din partea Fundației Soros și a plecat la Oxford, studiind la Colegiul Pembroke.

A fost unul din membrii fondatori ai FIDESZ (Federația Tinerilor Democrați), partid înființat la 30 martie 1988. Momentul care i-a adus o largă recunoaștere politică și națională a fost discursul rostit la 16 iunie, 1989, în Piața Eroilor din Budapesta, cu ocazia reînmormântării lui Imre Nagy și a altor martiri ai revoluției maghiare de la 1956, când a cerut organizarea de alegeri libere și retragerea trupelor sovietice. În vara lui 1989, a participat la negocierile dintre puterea comunistă și opoziția maghiară. În 1990, la numai 27 de ani, a devenit membru al Parlamentului ungar și lider al FIDESZ, care, sub conducerea sa, s-a transformat dintr-un partid liberal într-unul de centru-dreapta, după colapsul dreptei naționale în 1994. În 1995, denumirea partidului a fost schimbată în FIDESZ-MPP (FIDESZ-Partidul Civic Maghiar). Formațiunea a câștigat alegerile parlamentare din 1998 (al treilea scrutin electoral de la sfârșitul erei socialiste), iar Viktor Orbán a devenit premier al Ungariei la vârsta de 35 de ani. În noua sa calitate, a semnat, în 1999, tratatul de aderare a Ungariei la NATO.

Printre distincțiile primite, se numără Premiul pentru Libertate al American Enterprise Institute and the New Atlantic Initiative (2001) și Marea Cruce Papală a Ordinului Sfântul Grigore cel Mare (aprilie 2004).

Viktor Orbán este căsătorit cu jurista Anikó Lévai și are cinci copii. De religie protestantă, Orban menține legături bune cu liderii tuturor bisericilor importante din Ungaria. Este un mare iubitor de sporturi, în special de fotbal.

Europa dă de pământ constituțiile

La propunerea raportorului Frunda Gyorgy, în ședința din 26 ianuarie a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a fost adoptată Recomandarea 1735, document prin care României îi este, practic, impusă revizuirea art. 1 din Constituție.

Documentul promovat de Frunda, concretizare a eforturilor europene de clarificare a termenului de “națiune”, reprezintă, de fapt, o expunere de motive, pentru renunțarea la tradiția europeană a “statelor naționale”, înțelese ca și entități care au la bază conceptul de grup etnic. Cu toate acestea, deși recunoaște dificultatea demersului de a circumscrie conceptul de “națiune”, recomandarea impune statelor europene să-și regândească legile fundamentale, în sensul renunțării la componenta etnică a ideii de națiune și orientarea către cea civică, care cuprinde și minoritățile etnice. În același timp, recomandarea lui Frunda pune accent pe rolul statelor în păstrarea identității minorităților naționale, formulând explicit, în art. 11, recomandarea ca minoritățile naționale să fie discriminate pozitiv.

Printre recomandările pe care APCE le face, în cadrul acestui acest document, Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei se numără aceea de a face demersuri pe lângă statele membre, pentru a semna Charta europeană a limbilor și Charta auto-guvernării locale. De asemenea, se recomandă evitarea organizării teritoriale sau administrative pe baze etnice, cu excepția cazurilor în care sunt discriminate pozitiv minoritățile naționale, enunțându-se, în același timp, autonomiei teritoriale a zonelor în care trăiesc minorități naționale.

Poate cea mai importantă recomandare pe care APCE o face, la inițiativa lui Frunda, este cea de revizuire a constituțiilor țărilor membre ale CE în sensul integrării lor, indiferent de originea etno-culturală, și aceea de a “înceta să se mai definească sau organizeze ca state exclusiv etnice sau civice”.

Cu alte cuvinte, România este invitată să abroge art. 1 din Constituție, cel care prevede caracterul “național și unitar” al statului.

“Noi am declarat asta și cred că principiul e corect, trebuie să ne situăm la aceeași apropiere față de toate partidele politice din Ungaria. Adică noi, în UDMR, nu credem că ar trebui să ne adresăm unuia sau altuia. Ca om cu vederi liberale, normal că țin pumnii pentru SzDSz, pentru că sunt mai apropiați de mine ca viziune, dar acesta este un partid care e la limită cu intrarea în parlament.

Ne interesează ca indiferent cine câștigă alegerile, guvernul din Ungaria să ne sprijine în demersul pentru afirmarea identității noastre naționale. Dorința mea e ca forțele politice maghiare să aibă respect față de linia noastră de acțiune și să nu existe imixtiuni.

În mod aproape ciudat, se pare că există un consens al partidelor din Ungaria de a nu aduce ca subiect de campanie problema minorităților maghiare din afara granițelor. Mai mult, cred că după referendumul din 2004, această temă nici nu mai este una foarte populară. În principiu, noi dorim o relație corectă cu toate forțele politice din Ungaria”, Peter Eckstein Kovacs, senator UDMR

“Se pot face supoziții, pentru că din sondaje par a fi umăr la umăr. Se pare că societatea din Ungaria s-a divizat foarte tare și există și varianta ca doar cele două partide să intre în parlament. Dar eu nu cred că ar fi bine pentru viața politică din Ungaria să se întâmple așa. Nu pot ști cine câștigă și nu mă pot lansa în aprecieri. Ambele au fost la putere și, după părerea mea, istoria de după 1990 a dovedit că cetățenii i-au schimbat întotdeauna pe cei la putere. Să vedem ce va fi acum. Eu, personal, am avut o relație de colaborare bună, atât cu socialiștii, cât și cu FIDESZ, iar relația actuală cu omologul meu din guvernul maghiar este foarte bună. Așa că nu mă preocupă foarte mult rezultatul alegerilor, mai ales că, în Constituția Ungariei, scrie că cei care sunt la guvernare trebuie să se ocupe de situția ungurilor din afara granițelor bună”, a precizat Borbely Laszlo, deputat, ministru delegat pentru Amenajarea Teritoriului și Lucrări Publice.

“Dat fiind faptul că situația din Ungaria este echilibrată, este dificil de prevăzut cine va câștiga. Există foarte multe argumente, atât în favoarea unora, cât și a celorlalți și este greu să fac un pronostic. Pentru noi e important ca problemele minorităților să fie tratate deasupra problemei alegerilor și am avut promisiunea că aceasta nu va fi o temă electorală. Cât despre Legea statutului minorităților, aceasta este o problemă a noastră, pe care trebuie să o rezolvăm aici. Probleme de acest gen nu se vor rezolva în Ungaria. Dar sunt trist, pentru că eu consideram clasa politică din România mai coaptă și uitați în ce fel de discuții se antrenează”, Kelemen Attila, deputat, președintele UDMR Mureș

“Atâta amatorism apare la noi în legătură cu această chestiune, precum și dorința de a spune, într-un fel sau altul o părere, încât eu, care nu mai sunt implicat în politica cotidiană din 1992, când m-am retras din proprie inițiativă, nu vreau să mă angajez în nici un fel de comentarii referitoare la politică, nici cea din România, nici cea din Ungaria”, Domokos Geza

Relu TÄ‚TAR