Khodorkovski, miliardarul pușcăriaș

Până acum trei ani, era cel mai bogat om din Rusia și al 16-lea în topul miliardarilor lumii. Astăzi este în spatele gratiilor, în Siberia, unde execută o pedeapsă de nouă ani de închisoare pentru fraudă și evaziune fiscală. Ascensiunea și decăderea magnatului Mihail Khodorkovsky întruchipează cel mai bine destinul Rusiei post-comuniste, care a oscilat mereu între rețetele capitalismului sălbatic și reflexele totalitare ale liderilor de la Kremlin.

Născut la 26 iunie 1963, Khodorkovsky a crescut la Moscova, într-o familie sovietică obișnuită. Inteligent și ambițios, tânărul Mihail Borisovici a obținut rezultate foarte bune la învățătură, care i-au propulsat cariera de tânăr activist comunist. După intrarea la Institutul de Tehnologie Chimică Mendeleev, a devenit adjunctul șefului Komsomolului (Liga Tineretului Comunist) pe universitate. Odată cu inițierea politicilor de glansot și perestroika, Khodorkovsky și-a folosit relațiile pe care și le cultivase în structurile de conducere comuniste pentru a începe afaceri pe cont propriu: o cafenea, în 1986, iar un an mai târziu “centrul de știință și tehnologie” Menatep, prin intermediul căruia importa și vindea computere, vodka și brandy. În scurt timp, Mihail s-a dovedit un antreprenor de succes, ajungând la o cifră de afaceri de 80 de milionae de ruble (10 milioane de dolari) în 1988. Cu banii obținuți de pe urma afacerii, Khodorkovsky a deschis “Menatep”, una din primele bănci private rusești. În scurt timp, el a reușit să convingă guvernul să-i dea dreptul de a administra fondurile alocate victimelor dezastrului atomic de la Cernobâl. Forța Menatep a crescut rapid, astfel că banca a devenit prima întreprindere privată care a emis acțiuni, de la Revoluția rusă din 1917 încoace. Khodorkovsky a reușit să atragă clienți guvernamentali tot mai valoroși, cum ar fi Ministerul Finanțelor, Serviciul de Impozite al Statului sau Agenția Națională de export a armelor. Toate aceste instituții și-au depozitat banii în conturile fostului komsomolist, care i-a utilizat pentru a-și extinde imperiul comercial.

Aspiratorul de firme

Khodorkovsky a profitat din plin de atmosfera de haos și corupție care a urmat prăbușirii URSS, când o mână de oameni – așa-numiții oligarhi -, au acumulat bogății fabuloase, dublate de mare putere politică. După cum se știe, anii ’90 au fost marcați de un proces tulbure de privatizare petrecut odată cu desfacerea în bucăți a economiei comuniste de stat a Rusiei. Acțiunile multor întreprinderi au fost cumpărate la prețuri mult subevaluate de către personaje bine plasate în cercurile de afaceri și cele guvernamentale. Una din cele mai scandaloase inginerii financiare a fost programul “împrumuturi pentru acțiuni”, în care grupuri mici de indivizi apropiați de structurile puterii au primit hălci importante din economia rusă în schimbul unor “împrumuturi” în bani gheață. Printre cei care au dat lovitura s-a numărat și Mihail Khodorkovsky, care, la o licitație de stat din 1995 a oferit 350 de milioane de dolari pentru firma petrolieră Yukos, în condițiile în care compania respectivă valora de cel puțin 20 de ori mai mult. Concomitent, Menatep a cumpărat cantități masive de acțiuni într-o mulțime de alte firme privatizate la un preț foarte avantajos.

Ulterior, Khodorkovsky a început să se implice tot mai activ în viața publică. Din postura de filantrop, a sponsorizat centre de instruire pentru profesori, un forum de discuții pentru jurnaliști dedicat promovării reformelor și democrației și o fundație care a sprijinit activitatea de săpături arheologice, schimburile culturale și taberele de vară pentru copii. Concomitent, miliardarul rus s-a implicat în viața politică, finanțând generos mai multe partide, și în special blocul liberal Yabloko, de opoziție.

Treptat, Khodorkovsky a devenit un critic deschis a ceea ce a denumit “democrația controlată” din Rusia. În mai multe rânduri, el a declarat că militarii și serviciile de securitate exercită prea multă autoritate în cadrul societății. Într-un interviu acordat ziarului “The Times”, magnatul cu o avere de 15 miliarde de dolari a apreciat că Rusia “este condusă după modelul sinagoperez. Este un termen pe care oamenii îl înțeleg în Rusia zilelor noastre. Aceasta înseamnă că, teroretic, dispui de o presă liberă, dar în practică există auto-cenzură. Teoretic ai tribunale; în practică tribunalele adoptă deciziile dictate de sus. Teoretic există drepturi civile înscrise în constituție; în practică nu ești însă capabil să exerciți unele din aceste drepturi”.

Reglare de conturi

Poziția tot mai puternică a lui Khodorkovsky pe scena societății rusești a început să se clatine după venirea la Kremlin a președintelui Vladimir Putin, în anul 2000. Emanație a serviciilor secrete, dornice să conducă Rusia cu mână forte, Putin a lansat imediat un avertisment către oligarhi, care dețineau în total aproape 70 la sută din economia țării: “Vedeți-vă de afaceri, dar nu vă amestecați în politică”. Oligarhi a căror reputație nu era cu totul nepătată și care și-au construit imperii mediatice puternice, precum Vladimir Gusinski și Boris Berezovski, au fost percepuți ca amenințători. Fiindcă niciunul nu s-a supus directivei prezidențiale, imperiile celor doi magnați au fost distruse, iar aceștia s-au exilat. Sentința Kremlinului a fost seacă: “Gusinski și Berezovski au folosit mass-media ca un instrument pentru a-și atinge țelurile politice și pentru a șantaja puterea.”

Cum Khodorkovsky a continuat să manifeste ambiții politice, lăsând impresia că se va angaja în alegerile prezidențiale din 2004, miliardarul a intrat în vizorul președintelui Putin. Pe 23 octombrie 2003, magnatul a fost arestat pe un aeroport din estul Siberiei, într-o operațiune spectaculoasă organizată de FSB, succesorul KGB-ului. Khodorkovsky a fost acuzat de fraudă și evaziune fiscală, fiindu-i imputată o sumă de aproximativ un miliard de dolari.

A urmat un proces de aproape doi ani, care s-a încheiat prin condamnarea la nouă ani de închisoare a lui Khodorkovski. Acesta a fost găsit vinovat în conformitate cu șase articole din Codul Penal: achiziționarea frauduloasă a bunurilor altcuiva prin escrocherie în grup, organizată la scară largă, neaplicarea intenționată a unei decizii judecătorești, prejudiciu material prin escrocherie sau abuz de încredere, evaziune fiscală la scară largă a unei persoane juridice și a uneia fizice, achiziția frauduloasă sau delapidarea bunurilor încredințate acuzatului. Khodorkovski a mai fost condamnat să achite fiscului aproape o jumătate de miliard de euro, iar grupul Iukos a fost forțat să plătească impozite restante în valoare de 27,5 miliarde de dolari. Între timp, grupul petrolier a fost dezmembrat iar activele cele mai importante au fost preluate de o societate publică, condusă de un apropiat al lui Vladimir Putin.

Arestarea și condamnarea lui Khodorkovsky a avut un mare impact asupra societății rusești. Acțiunea justiției ruse a speriat investitorii străini și a șifonat imaginea președintelui Vladimir Putin. Apărătorii pentru drepturile omului au estimat că sentința în cazul fostului patron al Iukos a pus capăt tuturor “iluziilor liberale” din Rusia. Procesul miliardarului a fost privit ca o răzbunare a Kremlinului pentru sprijinul acordat de magnat partidelor de opozitie, precum și ca o tentativă de spulberare a ambițiilor politice ale celui care a fost cel mai bogat om al țării.

Unii analiști consideră însă că principalul motiv al desființării lui Khodorkovsky a fost fuziunea dintre Yukos și Sibneft, gigantul rezultat acoperind 5% din produsul intern brut al Rusiei, și intenția acestuia de a vinde acțiuni altor mari companii străine, precum Exxon sau Texaco.

În opinia experților, noul concern YukosSibneft reprezenta o concentrare economică nemaivăzută până atunci în Rusia, care ar fi putut contrabalansa autoritatea guvernului și a președintelui. Această independență, cuplată cu perspectiva deloc plăcută a pătrunderii capitalului străin în industria extractiva, ar fi determinat Kremlinul să treacă la acțiune.

În prezent, miliardarul rus își ispășește pedeapsa la 6.500 de kilometri de Moscova, în penitenciarul siberian Krasnokamensk. Singura lui șansă de a ieși mai repede din închisoare este miliardarul Boris Berezovski, exilat de cinci ani în Marea Britanie, care și-a propus că până în 2008 să dea jos regimul lui Vladimir Putin prin organizarea unei lovituri de stat în Rusia.

Sondajele de opinie din Rusia arată că pentru 41% din populație, ideile politice ale lui Khodorkovsky sunt la originea trimiterii sale la închisoare, dar numai 18% dintre persoane au compasiune pentru el. 74% din populație apreciază ca negativ rolul în societate al oligarhilor sau al marilor capitaliști, iar 88% consideră că marile averi au fost acumulate, total sau parțial, pe căi ilicite.

Ioan BUTIURCA