Protecția mediului față în față cu rigorile legislației europene
Apropiata și foarte probabila integrare a României în Uniunea Europeană ne face pe toți mult mai atenți la o serie de aspecte pe care trebuie să le respectăm întocmai, nu doar pentru a deveni europeni, ci mai ales pentru a putea construi o societate civilizată. Or, cum o astfel de societate este una care-și respectă și-și protejează mediul înconjurător, azi, 5 iunie, de Ziua Internațională a Mediului, vom face o scurtă prezentare a pașilor pe care i-a făcut România în privința armonizării legislației de mediu propriii cu cea a Uniunii Europene, precum și o trecere în revistă a activității Agenției pentru Protecția Mediului Mureș.
Armonizarea legislativă, cuprinde trei elemente cheie: transpunerea, implementarea și urmărirea aplicării.
Legislația de mediu a Uniunii Europene, dezvoltată în ultimii 30 ani, cuprinde aproximativ 300 de acte normative – regulamente, directive, decizii, recomandări – la care se adaugă o serie de documente cu caracter politic: programele de acțiune, politic, strategii sectoriale, comunicate, declarații etc.
În procesul de pregătire pentru obținerea calității de membru al Uniunii Europene, România trebuie să-și alinieze legislația națională și practicile administrative la așa numitul acquis de mediu, care cuprinde cca. 70 de directive și 11 regulamente.
Acquis-ul de mediu, cunoscut și sub numele de capitolul 22 al negocierilor pentru aderare, este structurat pe următoarele zece domenii: legislație orizontală (legislația ce stă la baza întregii politicii de mediu europene), calitatea aerului și schimbări climatice, managementul deșeurilor, calitatea apei, protecția naturii, controlul poluării industriale și managementul riscului, substanțe chimice și organisme modificate genetic, zgomot, protecție civilă, securitate nucleară și radioprotecție.
În ceea ce privește procesul de transpunere a legislației de mediu europene, acesta este încheiat. Dificultatea abia acum urmează, căci implementarea acestei legislații implică un efort financiar deosebit din partea agenților economici și a statului (implicit a fiecăruia dintre noi). Având în vedere nivelul de dezvoltare economică existent în țara noastră, România a solicitat pentru unele acte normative din cadrul domeniilor privind calitatea aerului, calitatea apei, managementul deșeurilor, controlul poluării industriale și managementul riscului derogări de la obligația implementării până în 2007.
În județul Mureș, agenții economici și administrațiile locale care desfășoară activități în domeniile mai sus menționate au întocmit documentații tehnico-economice care să justifice și să susțină necesitatea acestor derogări.
În județul Mureș există 19 unități care se supun prevederilor legislației privind prevenirea și controlul integrat al poluării (unități cu potențial semnificativ de poluare). În implementarea legislației privind limitarea emisiilor de compuși organici volatili sunt implicate 24 unități din județul Mureș (în special fabrici de prelucrarea lemnului ce desfășoară activități de lăcuire, grunduire, vopsire). În ceea ce privește implementarea legislației privind controlul emisiilor de compuși organici volatili (COV) rezultați din depozitarea benzinei și distribuția sa de la terminale la stațiile service, în județul Mureș sunt implicați pe lângă SNP PETROM SA încă 64 agenți economici.
A fost, de asemenea, elaborată strategia județeană de gospodărire a deșeurilor urbane în concordanță cu cerințele legislației de mediu și au fost evaluate costurile pentru conformarea la legislația privind calitatea apei.
Negocierea capitolului 22 privind protecția mediului constă de fapt în negocierea perioadelor de tranziție (după 2007) necesare implementării acestor acte normative.
În ceea ce privește componenta de urmărire a aplicării legislației de mediu transpuse au fost create structurile necesare și anume Garda Națională de Mediu cu rol de control și sancționare, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor cu rol de elaborare legislație, strategii și impunere a implementării acestora și Agenția Națională de Mediu cu rol de coordonare unitară la nivel național a procesului de monitorizare a calității mediului, strategii, programe și proiecte.
La nivelul județului Mureș funcționează Comisariatul Județean Mureș al Gărzii Naționale de Mediu cu rol de control și sancționare și Agenția pentru Protecția Mediului Mureș cu rol de impunere a legislației, monitorizare, implementare strategii, programe și proiecte.
Un alt punct sensibil în ceea ce privește protecția mediului se referă la gestionarea deșeurilor menajere, care au fost eliminate prin depozitarea lor fără a se lua măsuri adecvate pentru protecția mediului înconjurător, producând poluarea solului, a apelor de suprafață și subterane.
În prezent, deșeurile menajere rezultate din localitățile urbane și unele localități rurale limitrofe acestora sunt colectate și transportate în vederea depozitării finale în depozite existente neconforme. Singurul depozit de deșeuri care corespunde normelor UE este depozitul Sighișoara care poate prelua deșeurile generate de circa 18% din populația județului.
În Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor este prevăzută eliminarea controlată a deșeurilor menajere, generate în zona centrală a județului de la un număr de 424 mii de locuitori, într-un depozit zonal amplasat în apropierea localității Ungheni.
Pentru stocarea temporară a deșeurilor colectate din localitățile Luduș, Iernut, Ungheni, Târnăveni și Sovata se vor realiza stații de transfer.
Realizarea cât mai grabnică a lucrărilor pentru depozitul zonal Ungheni și stațiile de transfer vor minimiza efectele negative pe care actualele depozite de deșeuri le au asupra mediului înconjurător.



