Glasul Pământului la Eremitu

Din cauza împărţirii unor titluri de proprietate false, majoritatea proprietarilor din Eremitu şi-au pierdut terenurile din simplul fapt că n-au avut bani pentru a-şi apăra drepturile în instanţă. O serie de profitori ale lacunelor pe care legea 18 le are, s-au îmbogăţit, iar ţăranii au rămas pentru a doua oară fără teren în decursul celor 60 de ani de sumbră istorie. În împărţirea terenurilor este direct implicat primarul Birtok, deoarece a făcut parte din comisia de măsurare şi repunere în posesie. Datorită unui proces pe rol, pe care-l vom urmări îndeaproape, s-ar putea
ca toate falsurile făcute să iasă la lumină.

Înainte de a intra în subiect, să vedem încă odată cine este primarul Birtok. Este preşedintele crescătorilor de animale, preşedintele composesoratului, şi după alegerile din 2000, primar al comunei Eremitu. Cu aceste funcţii şi câţiva buni prieteni, patroni sau politicieni, împarte averea comunei aşa cum vrea şi mereu în dezavantajul oamenilor pe care-i reprezintă. În ediţiile trecute am subliniat încheierea frauduloasă a contractului privind administrarea pădurilor şi lăsarea oamenilor fără lemne, nerespectarea hotărârii consiliului, şi o problemă care le întrece pe toate: recunoaşterea de către dânsul că nu s-au ţinut trei şedinţe consecutive din cauza neconvocării la şedinţă a consilierilor.

Nesimţire fără limite

Săptămâna aceasta vă vom prezenta un caz edificator cu privire la împărţirea terenurilor şi a dramelor pe care le crează acest lucru. Atunci când s-au dat titlurile de proprietate, din comisie făcea parte şi primarul Birtok. Au măsurat ei ce au măsurat, în birou, evident, şi un inginer agronom pe nume Mihaly Jozsef Rudolf, a primit 10 ha într-o zonă din Eremitu. Să vedem cum. Nevasta lui Mihaly Jozsef este Mihaly Melinda, fiica lui Lokodi Imre. Acesta din urmă, încă înainte de venirea comuniştilor la putere şi-a vândut toate terenurile şi s-a mutat în Reghin. Dar pe acele 10 ha la care facem referire n-a deţinut niciodată teren. Pe titlul de proprietate eliberat pe baza adeverinţei de la Primăria Eremitu şi validat de OCOD, scrie că Mihaly Melinda primeşte 10 ha de teren ca urmare a moştenirii de la Lokodi Imre. Un bătrânel pe numele de Acs Andras a cumpărat din aceste 10 ha, 1,34 ha de la adevăratul proprietar, Puskas Irma, fără a avea cunoştinţă de falsurile făcute în primărie. Pentru acest teren bătrânul a plătit 3,5 milioane. Fiind proprietar acesta s-a apucat să-l are. Toate acestea se întâmplau la începutul lui martie, 2001. Pe data de 11 martie a aceluiaşi an, Acs Andras este chemat la Parchet pentru infracţiunea penală de tulburare de posesie. În urma constatării făcute la faţa locului de către organele de Poliţie, acestea afirmă că Lokodi Imre, respectiv moştenitoarea Mihaly Melinda, nu deţine teren conform registrului agricol. Iată unele fragmente din procesul verbal întocmit de locotenent Roşca Teodor: “Azi, data de 27 martie 2002 ziua 27,(…) la sediul Primăriei din comuna Eremitu, am procedat la verificarea registrelor agricole din anii 1956- 1958 şi 1959- 1963 din comuna Eremitu pentru identificarea terenurilor ce aparţin numitului Lokodi Imre. În urma verificării registrelor mai sus menţionate nu apare la nici o poziţie numele de Lokodi Imre (….). Tarlaua este bine identificată dar nu trebuie să apară şi titlul de proprietate nr. 44853 pe numele lui Lokodi Imre eliberat de Consiliul Judeţean Mureş pe data de 11. 11. 1999.” După întocmirea procesului verbal parchetul respinge cererea făcută de Mihaly Jozsef.

Mai mult ca penal…

Astfel acest profitor îl dă în judecată pe Acs Andras pentru despăgubiri şi pentru apărarea titlului de proprietate. Procesul decurge de o vreme cu nişte cheltuieli imense pentru buzunarul ţăranului. Inginerul cere despăgubiri de 38 de milioane de lei pe motiv că el a însămânţat terenul cu lucernă, iar costurile de însămânţare se ridică la acest preţ. Dacă stăm să judecăm, omul are “titlu de proprietate” eliberat de OCOTA, semnat de prefect, secretar şi Direcţia Generală pentru Agricultură. Chiar dacă Acs Andras va câştiga procesul, Mihaly Jozsef poate invoca faptul că el şi-a apărat dreptul de proprietate cu care l-a încredinţat Primăria. Astfel că sărmanul ţăran va trebui să ceară despăgubiri, tot în instanţă, pentru un teren în valoare de 3,5 milioane lei. Şi toate aceste situaţii de pe întreg teritoriul comunei sunt cauzate de activitatea lui Birtok & company. Interesant de menţionat este faptul că în dosarul de judecată am constatat că Birtok recunoaşte într-unul din acte că terenul respectiv nu este a lui Mihaly Jozsef. Tot în dosar găsim un proces verbal încheiat în data de 4 aprilie 2001, în sediul primăriei comunei Eremitu: “Sunt prezente, Birtok Gyorgy primarul comunei Eremitu, Mihaly Melinda moştenitoarea de drept ca fiică a lui Lokodi Imre, a cărui drept de proprietate a fost reconstituit în suprafaţă de 10 hectare şi a fost eliberat titlul de proprietate cu nr. 44853, Mihaly Iosif soţul moştenitoarei, administratorul terenurilor, şi Acs Andras ( reiese clar din semnături că n-a fost de faţă, n.red.) domiciliat în comuna Eremitu, satul Eremitu nr. 609. La sesizarea moştenitoarei Mihaly Melinda ne-am deplasat la tarlaua “koher teto” unde o suprafaţă de 1,34 ha a fost predată administratorului Mihaly Iosif de comisia comunală şi trecută pe titlul de proprietate, la teren arabil poziţia trei, pe care suprafaţă a intrat şi a avut o parte (cca un ha) numitul Acs Andras din Eremitu, explicând că el a cumpărat de la proprietar terenul fără ca să o anunţe pe moştenitoare sau pe administrator de intenţia lui. Astfel constatăm că Acs Andras a comis fapta de tulburare de posesie, fiindcă proprietarul de drept este moştenitoarea Mihaly Melinda. Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces verbal pentru a-i servi proprietarei la soluţionarea litigiului. Semnătura Primarului, a moştenitoarei şi a administratorului”.
Din act reiese clar că Acs Andras nu a fost de faţă pentru simplul fapt că nu-i apare semnătura. Iar primarul Birtok dă din nou cu stângu-n dreptu’. Pe 25 februarie este chemat ca martor în proces. O a treia variantă nu există. Există doar “da” sau “nu”. Iar dacă se face lumină în acest caz mulţi vor intra în închisoare pentru fals în acte şi alte infracţiuni prevăzute de legea penală.

O bătaie de joc

Din păcate, situaţia prezentată este una generală nu doar la nivel de comună o singură comună, ci pe întreg teritoriul judeţului. Care sunt urmările? Vile, maşini, bani pentru cei care comit fraude, şi un petec de mormânt pentru ţărani. În timpul acestui proces, Puskas Irma, proprietara care a vândut terenul a suferit o paralizie. Acs Andras, un bătrân de 70 de ani, este purtat în tribunale şi la un moment dat risca să intre în închisoare. Iar banii, timpul şi nervii cheltuiţi cu aceste procese îi vor mânca zilele.
În avântul punerii în posesie, Prefectura, Consiliul Judeţean, Primăria Eremitu şi celelalte instituţii abilitate uită un lucru, probabil cel mai important: ca retrocedarea să se facă în modul cel mai corect posibil. Ştim că guvernul, prin vocea hârâită a lui Cozmâncă, bate în fiecare săptămână la cap prefecturile să zorească treaba cu retrocededările. Se vede că munca se face de mântuială. Halal să le fie!

Lacunele Legii 18

Art. 3 – În sensul prezentei legi, prin deţinători de terenuri se înţeleg titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori deţinători precari
Art. 20 – În localităţile cu excedent de suprafaţă agricolă, cu deficit de forţă de muncă în agricultură, din terenurile prevăzute la art. 17  se precizează că se poate atribui în proprietate teren până la 10 ha în echivalent arabil tuturor familiilor care solicită în scris şi se obligă să lucreze această suprafaţă. Familiile fără pământ sau cu pământ puţin din alte localităţi, care solicită în scris, pot primi în proprietate pînă la 10 ha teren în echivalent arabil, cu obligaţia de a-şi stabili domiciliul în comuna, oraş sau municipiu, după caz, şi de a cultiva pământul primit, renunţând la proprietatea avută în localitatea lor, din extravilan.
Art. 9. – Persoanelor cărora li se reconstituie sau li se constituie dreptul de proprietate în condiţiile prezentei legi nu li se pot atribui în proprietate mai mult de 10 ha de familie, în echivalent arabil, chiar dacă reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate se face în mai mult localităţi.
Art. 12. – Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărîrii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii. Moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor.