Grebeniş – mai trebuie schimbată doar mentalitatea

 
În 1294, anul din care avem prima atestare documentară a localităţii Grebeniş, voievodul Transilvaniei, Ehelleus, donează jumătate din pământul său, numit Grebenes, rudelor sale, cealaltă jumătate alocând-o comitelui Ioan de Gâmbuţ. Astfel ia naştere o localitate mijlocie din judeţul Mureş, cu o populaţie de 1600 de locuitori, cuprinzând un număr de trei sate: Grebeniş, Valea Sâmpetrului, Leonia. Din 1967 are curent electric, din 1995 are gaz iar, de anul trecut, centrul comunei are apă curentă pe care plăteşte zero lei.

Un primar credincios

Săptămâna trecută, primarul din Grebeniş, Mătea Emil, a fost decorat cu Medalia Naţională “Serviciul Credincios”, medalie oferită de preşedintele României, Ion Iliescu. Dacă a meritat sau nu, decideţi dumneavoastră.

Apă potabilă gratis

Apa a reprezentat întotdeauna o problemă în comuna Grebeniş. Primarul a săpat cinci fântâni pe un deal, înconjurând terenul respectiv cu gard, aşa cum cer cei de la ape. A pus conductă şi a băgat apa în casele oamenilor, apă care vine prin cădere de la mama natură. Binenţeles apa vine gratis din belşug atât pentru grădini cât şi în casă. Păşunile, o necesitate în această zonă, unde majoritatea oamenilor se ocupă de creşterea animalelor, sunt toate puse la punct. E simplu. Sunt date cu îngrăşământ din banii pe care primăria îi colectează din taxa de păşunat şi au apă, ceea ce este vital pentru animale. Datorită fântânilor săpate, anul secetos pe care l-am avut, nu a creat probleme în acestă zonă. Trebuie specificat că toate lucrările au fost şi sunt făcute cu ajutorul celor de la gaz. Dar şi pentru acest lucru, un gospodar de comună trebuie să se împace bine cu toţi cei care pot ajuta comuna în vreun fel. S-au decolmatat toate pâraiele şi s-a pus pietriş nu doar pe drumurile din comună ci pe toate coclaurile, bătrânii din Valea Sânpetrului şi Leonia mărturisind că nu credeau că vor apuca zile în care să vadă drum pietruit în asemenea locuri. Şi toate se fac cu bani relativ puţini. Cel mai bun exemplu este centrala termică de la şcoala generală din Grebeniş. Pe când alţi edili din comunele mureşene îşi fac reclamă că au reuşit cu 1,7 miliarde de lei să introducă încălzirea centrală în zece săli de clasă, aici tot în zece săli de clasă, cu calorifere noi, cu două centrale, pentru a avea şi rezervă, lucrarea s-a reuşit cu 300 de milioane.

Ajută şi olandezii

Relaţiile cu localităţile din Olanda au fost şi ele benefice, partenerii străini donând comunei o maşină de pompieri cu dotări de invidiat. “Maşinuţa” face de toate. În vara asta toridă sa putut căra cu ea apă pe păşuni, la oameni, rezolvând şi problemele incendiilor. Şcolile au fost şi ele dotate, tot prin intermediul olandezilor, cu bănci şi calculatoare, făcând-se astfel un imens serviciu comunei.

La vot pentru ciobani

O problemă gravă la sate o reprezintă ciobanii. De când nu e sigură situaţia terenurilor, aceştia intră pe orice păşune, şi mai grav, pe culturile oamenilor. Aici cei patru ciobani care creau neplăceri au fost amendaţi într-o primă fază, după care unul din ei a fost înlăturat prin dispoziţia primarului, iar situaţia celorlalţi trei s-a rezolvat prin vot. Printr-o hotărâre de consiliu local, s-a votat la căminul cultural, de către populaţie, cât, unde şi în ce mod pot să păşuneze cu animalele. De atunci nu mai sunt probleme cu ciobanii.
Toate aceste realizări dau posibilitatea unui trai decent, şi datorită acestui fapt au început să se înmulţească casele noi, tinerii întocându-se la ţară în număr cât mai mare.

“Trebuie să vrei să faci ceva. Trebuie să fii curat. Credeţi că dacă mă compromiteam cu un cioban sau cu alţii mai puteam avea pretenţii. Oamenii au crezut că dacă eşti bogat îţi vezi doar de treburile tale. Vreau să vă spun că toate relaţiile mi le-am exploatat pentru comună. Încă nu ştiu dacă voi candida. Sper să mă solicite ei (cetăţenii, n.red.). În orice caz oamenii încă sunt puturoşi şi aşteaptă totul de-a gata. Trebuie să mai lucrăm şi la mentalităţi nu doar la drumuri, apă gaz etc.”.

Agricultura şi investitorii

Datorită pământului excepţional pe îl are Grebenişul nu întâmpină probleme cu agricultura. Fosta fermă a IAS-ului a fost cumpărată de afaceristul Pop Ioan, în care la ora actuală deţine 380 de vaci cu lapte şi lucrează 400 de hectare de teren. Această fermă a reprezentat pentru baronul nostru primul loc de muncă pe meleagurile transilvănene. Putea el să n-o cumpere? Şi primarul este agricultor, privatizat încă în 1990. A fost printre primii din judeţ care şi-a cumpărat tractor. Lucrează şi el peste 100 de ha de teren, fără a creşte animale. Îi merge destul de bine, luând în considerare casa pe care a reuşit să o construiască încă înainte de 2000. Anul trecut doar din tutun a reuşit să scoată un profit de peste 300 de milioane de lei. Mai are şi o moară şi un bar la şosea. Benţa Aurel are şi el o fermă pe care a construit-o după 1990. Activitatea principală este creşterea de păsări pentru ouă, dar mai are şi câteva hectare bune de vie şi legume. Gojman Ştefan, cel care administrează ferma lui Pop are şi el aproape 30 de vaci. Dobrău Liviu a reuşit să se extindă la 60 de capete chiar în sat, lucrând şi el pământ în arendă în suprafeţe destul de mari. Din Grebeniş se colectează zilnic 5000 de litri de lapte, ciurda satului având un efectiv de 700 de animale. Restul pământului este lucrat de săteni, aici nefiind teren pustiu.

Locuri de muncă

Cei care nu lucrează în agricultură au posibilitatea s-o facă la cele două staţii ale gazului metan, una de extracţie şi una de comprimare. Având locuri de muncă, infrastructură rurală destul de bine pusă la punct, tinerii vin acasă, putând face nunţi la Căminul Cultural cu doar un milion de lei în condiţii foarte bune.
În ceea ce priveşte copiii, primăria a achiziţionat un microbuz Mercedes pentru a-i transporta pe aceştia la şcoală. Această maşină a fost achiziţionată cu riscul ca primarul să fie amendat pentru că legea obligă administraţiile să cumperi Aro pe care iarna îl tragi cu tractorul să pornească.