Filé de jurnal – Gardian la Primărie (XLIX)

Inocențiu Tufiș a aflat cum poți să faci sporturi de iarnă cu femei de culoare și care mai sunt variantele grangurilor pentru a intra în atenția opiniei publice: ceața, inundația sau incendiul. În rest, fecundare in vitro, bogăție și copii bătuți…

Luni, 17 ianuarie – Azi l-am văzut prima dată la față de șefu’ Dorin, care s-a întors ieri din Austria. Chiar dacă a fost la skchi, mai mult s-a preocupat de altceva. N-a prea avut chef de femei, în sensu’ că a făcut secsu’ doar cu o nigeriancă evreică (fiecare religie își are negrii săi, mi-a spus Alinuța de la Presă când m-a văzut scărpinându-mă sub caschetă, (am deschis altă paranteză nu cașchetă cum zice prostalău’ de Iordănescu)). Cică fata asta l-a și învățat cum să se dea cu sania profesionistă de concurs. E ca la secs: trebuie să stai pe spate și să-ți dai drumu’. Cică nigerienii sunt mari specialiști în proba asta, că ei de mici ecsersează pe nisip în niște sănii-lighean făcute din lemn de palmier călit cu lapte de cocos. Apoi a încercat să se dea pe pârtie și cu snăubordu’, ca să scape de o cehoaică multimilionară în valută. Asta s-a îndrăgostit de șefu’ Dorin pe motiv că semăna cu fiu-său și tot se milogea de el să o iubească fizic. Șefu’ Dorin a zis că poate face multe, da’ chiar secs cu mă-sa, fie ea și prin alianță-asemănare, nu poa’ să facă. Așa că a tulit-o cu snăobordu’ închiriat, da’ nu s-a oprit la teleschi, ci la primu’ brad. Și-a scrântit ușor picioru’ și a fost dus la infirmerie, unde s-a întâlnit cu un bătrân chinez, care i-a spus un vechi proverb japonez: „La bradu’ lăudat să nu te duci cu snăubordu’”. Chinezu’ ăsta cică era specialist în picturi pe bob de orez și i-a făcut lu’ șefu’ Dorin portretu’ pe o astfel de plantă (legumă, fruct???). Șefu’ și-a pus bobu’ de orez în buzunar, după care a adormit. Visa că se dă și cu bobu’. Așa a făcut el o grămadă de sporturi de iarnă. Cică a vrut și sporturi-extreme, da orice îi extrem îi aduce aminte de unguri. Extremiștii!

Marți, 18 ianuarie – Nici nu s-a întors bine din Austria, că șefu’ Dorin a și început să enervească pe noua putere. Cică cel mai tare l-a supărat că, cât a fost el plecat, Ciprișor de la Prefectură a început să-i facă concurență la televiziune și să-i facă terci, harcea-parcea și hocus-pocus imaginea sa de primar preocupat. Cum adică și-a permis Ciprișor să convoace la miezu’ nopții o ședință ecologicoasă în poarta Combinatului Azomureș, pe motiv de poluare a orașului cu ceață puturoasă??!! S-a zvonit că membrii noii prefecturi au pulverizat prin oraș amoniac, doar ca să pută și să poată Ciprișor să iasă la televizor. Ca urmare, șefu’ Dorin s-a decis să-i facă o surpriză concurențială de proporții, ca să puncteze decisiv la capitolu’ imagine refăcută. Cică EDCFP (Echipa de Dezastre, Calamități și Fenomene Paranormale) a Primăriei a fost convocată pentru soluții. Primu’ plan este cel cu inundațiile catastrofale. Pentru acestea ar fi necesare 2.640 de aeroterme care să topească dintr-o dată zăpada de la munte, exact atunci când plouă torențial. În paralel cu tsunamiul de pe Mureș, 40.000 de cisterne cu apă ar trebui vărsate în Pocloș ca să iasă și pârâu’ din matcă. Bugetu’ estimat este de un milion de euro + 70 de euro cizmele de gumă și impermelabil pentru șefu’ Dorin în momentu’ când apare la știri. Al doilea plan prevede incendierea Teatrului Național în mijlocu’ nopții. Focu’ ar urma să fie văzut chiar de șefu’ Dorin, care trebuie să sune la Pompieri, Poliție și televiziuni. Când apar televiziunile, șefu’ trebuie să care bezmetic o găleată cu apă, să intre în foc, să stingă tot ce mișcă, iar, la sfârșit, să iasă în brațe cu o tânără actriță, care se drogase în așa hal încât rămăsese în cabina de machiaj după închiderea instituției. Costurile sunt estimate la 6.000 de euro (5.000 de euro pentru ăla care pune focu’, 975 de euro pentru actriță și 25 de euro pentru găleată). În urma votului secret și universal s-a optat pentru a doua variantă.

Miercuri, 19 ianuarie – După o lună de muncă în folosu’ comunității, fiu-meu, Petrișor, a reușit să reconstituie câteva foi din caietu’ cu șpăgi și comisioane a lu’ Mariusică de la Presă singuru’ document care nu a fost ars după întrunirea mafiotică Cocina cea de Taină. Io nu știu ce cursuri de pazăl (puzzle, puzdle??) face fiu-meu la școală, da’ tânăra generație e cam slab pregătită intelectualicește. Sau îs mafioții așa de deștepți. Toate foile sunt numa’ din versuri și cifre. De egzemplu: „Ce te legeni, codrule (defrișat copaci centură – 500.000 euro) / Fără ploaie, fără vânt (deszăpeziri – 125.000 euro) / Cu crengile la pământ (curățenia de primăvară – toaletare copaci – 73.000 euro)”. Sau „Floare-albastră, floare-albastră (achiziții răsaduri oraș – 116.000 euro) / Totuși este trist în lume (143 de locuri de veci – 143.000 euro)”. Mare lucru nu-nțeleg, da’ poate mă instruiesc io, că am auzit că s-au scos niște posturi la concurs în poliție. Dacă Iordănescu a ajuns general de Armată, apăi pot s-ajung și io subofițer de poliție!

Joi, 20 ianuarie – Chiar mi-a fost dor de Ana gardiana, colega mea, da’ azi când am văzut-o mi-a și plăcut. După ce a născut are corpu’ mult mai fain, de femeie împlinită. Oare tot așa o să arate și bătrâna aia de 70 de ani care a născut după fecundizare în vitro? După chestia asta și nevastă-mea, Virginica, a înnebunit. Cică mai vrea un copil și acuma se gândește cum să-și facă rost de vitro din ăla. Mi-a zis că dacă io nu-i dau spermă se adresează Curții Europene a Drepturilor Nevestelor din Centrul și Estul Europei. Ori face rost de spermă de calitate superioară, că egzistă pe piață trei oferte: Patapievici, Hagi și Băsescu. Decât spermă de la ei, mai bine de la mine. Virginica, ia cât vrei…

Vineri, 21 ianuarie – Treaba asta cu românca cea mai bătrână mamă de pe planetă, care va intra în Ghiniz Buk, i-a dat lu’ șefu’ Dorin alte idei, după eșecurile de anu’ trecut în care nu i-a ieșit nici un record. A convocat-o pe Imola de la Financiar să vadă dacă egzistă bani în buget pentru angajarea unui cercetător, care să facă studii pentru cea mai mare lebeniță cu gust de piersici din lume. În paralel a cumpărat aminoacizi, proteine și gantere pentru pisicile siameze de mare, care vor trebui să devină cele mai mari de pe Terra.

Sâmbătă, 22 ianuarie – Cei 5.000 de dolari pe care i-am câștigat în vară la Cazinou’ din Mamaia au făcut deja în bancă o dobândă de 250 de dolari. Chiar dacă, nevastă-mea, Virginica, vrea să-și facă operație extetică înainte de fecundoare în vitro, am convins-o până la urmă să ne luăm o mașină. Am vrut să iau un lizing, da’ am renunțat, că dracu’ știe dacă o să avem noroc la jocuri de noroc ca să ne putem plăti ratele. Așa că astăzi am fost în piața de mașini și am luat o automobilă secănd hend: Folsvaghen Păsat. Mi-a plăcut și denumirea mai ales că tata îmi spunea când eram mic: ai păsat, ți-a păsat, ești bogat. Sunt bogat, muică!

Duminică, 23 ianuarie – și-au cam luat-o în cap în ultima vreme fiu-meu, Petrișor, și fiică-mea, Cleopatra. Ä‚la micu’ a început să umble cu țigara în gură prin casă și joacă “Piticot” pe bani cu colegii, iar Cleopatra și-a făcut trei pirsinguri. N-am văzut unde, da’ bănuiesc. Ei profită cică de faptu’ că de anu’ ăsta părinți care își bat copiii pot merge la pușcărie. Dacă legea se referă numa’ la bătut m-am scos, că io numa’ o să-i caftesc sau o să-i maltratesc…

– Va urma –