Din corespondența Ravecăi

Draga mea Letiție, dragă!

Am intrat în postul Crăciunului și avem de lucru de nu ne mai vedem capul! Mă bucur când mai primesc câte o scrisoare de la tine, că așa mă mai opresc, fac și eu o pauză măcar! Tare mă distrează răvașele tale, ai niște știri și povești faine de ne distrăm cu toții! Bine ar fi ca de sărbători să vii pe acasă, că-s faine scrisorile, dar parcă tot mai bine e când povestim „feistufeis†cum zic deontologii!
Draga mea Letiție, am și eu ceva interesant să-ți povestesc! Imaginează-ți, draga mea prietenă, că m-am lăsat convinsă de Miruna să mă duc la ziua ei de naștere. No, că nu m-am exprimat bine! Că nu trebuia să mă convingă să merg s-o felicit, alta era problema.
Fata și-a ținut ziua la discoteca din sat. Ai citit bine: la discotecă! Hahaha! Eu și discoteca! Da, da! Io mi-s o femeie modernă, dacă n-ai fi știut, draga mea Letiție! Și m-am dus. Aveau  o masă mare cu fete și băieți, dar Miruna a ținut neapărat să fie și fosta ei vecină prezentă, așa că n-am putut s-o dezamăgesc. Știi cum e tineretul de azi: telefoane de fițe, aparate foto digitale, aruncate așa pe masă, că doar cine se gândea că poate să fie vreunul cu „mâna lungă†printre ei. Și s-a distrat lumea, sucuri, prăjituri, chiar și un tort delicios, cadouri…tot tacâmul. Bineînțeles că nu am stat pe capul lor și după tort (știi că la asta nu renunț orice ar fi), am pornit spre casă. Nu departe de discotecă, zarvă mare. Un tânăr și niște oameni de ordine aveau ceva de împărțit. Nu-mi venea să cred când l-am recunoscut pe unul dintre meseni! Zicea că spune unde sunt obiectele furate dacă va fi lăsat să plece! Și chiar s-a lăsat condus de unul dintre băieți până la locul unde avea ascunse telefoanele și aparatele foto! Apoi am aflat că tânărul a furat chiar de la masa la care stătea patru telefoane și trei aparate foto digital, pe care le-a ascuns apoi foarte ingenios sub o tufă. El putea să fie controlat, nu avea asupra lui nimic! Și ar fi scăpat basma curată, dacă unul dintre băieți nu l-ar fi luat la întrebări când s-a urcat pe o masă din bar. Începător fiind, s-a dat de gol destul de repede! „Îți spun unde-i marfa dacă nu mă bați!â€, așa ceva zicea, o fi avut săracul copilărie grea! Era stresat! A venit în cele din urmă și poliția locală, prejudiciul fiind recuperat în întregime, nu le-a rămas decât să culeagă laurii: încă un caz rezolvat cu succes!
Nu știu ce s-a mai întâmplat că eu am plecat acasă. Au venit Lizuca și Toderaș de la Lopadea! Apoi să fi văzut ce ne-am distrat! Știai că Lizuca a mai fost măritată? Apoi eu numai acu’ am aflat! Ce să-ți mai zic, am dat-o în bară în stilul meu caracteristic! Cum stăteam noi la un pahar de vorbă, a venit Marcu, vecinul care s-a mutat recent în casa lui Uncheașu. De unde era să știu că și el a mai fost însurat și că acum e cu cea de a doua nevastă! Apoi greu m-am prins de ce nu vroia nici în ruptul capului să vină în casă, după ce a zărit-o pe Lizuca! Iar eu, deșteapta de mine, din ușă am făcut prezentările! Ghici, ce? Lizuca e fosta nevastă a lui Marcu ăsta! Și se zice că la țară nu sunt secrete, că toată lumea se cunoaște, se salută, și altele! Da’ de unde! Uite de unde sare iepurele!
Oameni finuți ai mei din Lopadea, așa că n-au ieșit scântei, dar când mă gândesc ce putea să iasă dintr-o vizită de curtoazie! Mă ia cu friguri!
Apropos frig! Merg să aprind focul în teracote că vin musafirii și e cam rece prin casă! Te las cu bine, prietena mea dragă!
Te sărută Raveca!