Vasile Boloș propune ”žGrup de reflecție politică” în PSD
Săptămânalul “Ziarul de Mureș” vă prezintă textul integral al intervenției consilierului județean Vasile Boloș la Conferința Județeană Mureș a Partidului Social Democrat, eveniment găzduit vineri, 29 martie, de Sala mare a Palatului Culturii din Târgu-Mureș, în cadrul căruia deputatul Vasile Gliga a fostreconfirmat în funcția de președinte al PSD Mureș.
“Idei pentru mai bineâ€
“Stimată doamnă vicepreședinte al PSD Ecaterina Andronescu,Stimate domnule președinte Vasile Gliga,Onorați invitați,Dragi colegi,
Am solicitat să iau cuvântul la această reuniune importantă a Organizației Mureș a PSD cu dorința de a contribui cu câteva idei, pe care eu el consider importante, privind agenda de activități a formațiunii noastre.Voi aborda trei chestiuni, și anume: aspecte legate de activitatea în cadrul Consiliului Județean Mureș, probleme privind identitatea PSD în cadrul USL Mureș și voi încheia cu câteva considerente privind cultura politică din cadrul PSD Mureș.
În calitate de consilier județean, la al treilea mandat consecutiv, în cadrul Consiliului Județean Mureș am dobândit, cred eu, experiența necesară pentru a înțelege corect mecanismul de acțiune al acestui organism administrativ de conducere. Este evident faptul că gestionarea marilor probleme ale comunității județene este asigurată de Consiliul Județean Mureș prin promovarea unor proiecte de anvergură. Aprobarea inițierii și derulării acestor proiecte, exemplific câteva: Parcul industrial Ungheni, Sistemul de management integrat al deșeurilor în județul Mureș, Modernizarea și dotarea Ambulatoriului Spitalului Clinic Județean Mureș etc., presupune o poziție unitară, transpartinică, a grupurilor representative de consilieri din Consiliul Județean Mureș. Inițiativa acestor proiecte este a conducerii executive a Consiliului care, cu sprijinul aparatului de specialitate, este în măsură de a fundamenta și redacta documentele necesare. Datorită acestui proces complex de inițiere și coordonare a proiectelor menționate, de regulă, în mentalul public ele sunt asociate cu persoana președintelui instituției și într-o oarecare măsură cu principalii săi colaboratori care sunt vicepreședinții Consiliului.
Există puține situații în care consilierii, sau grupurile de consilieri, pot genera o acțiune semnificativă a consiliului. Acestea se referă, în mod frecvent, la anumite intervenții sau reparații de urgență la drumurile județene, sprijinirea unor manifestări social-culturale sau la soluționarea unor probleme punctuale ale instituțiilor subordinate consiliului. Cred că se impune ca în actuala formulă de funcționare a Consilului Județean Mureș, în care executivul instituției este dominat de reprezentanții alianței USL să se stabilească, cât mai repede, câteva priorități comunitare majore, cu impact în viața tuturor locuitorilor județului, și care să poată fi apoi asumate ca și contribuții ale PSD și PNL inițiate și finalizate în acest ciclu electoral. Eventual ar putea fi luate în considerare obiective care să genereze noi locuri de muncă, gen parcuri industriale, un obiectiv de infrastructură, gen alimentare cu apă sau un drum județean semnificativ, respectiv un obiectiv al memoriei naționale, cum ar fi de exemplu Mausoleul de la Oarba de Mureș. Cu titlu personal apreciez ca fiind un minus în plan politic faptul că în intervalul de timp de la constituirea noului Consiliu Județean Mureș în iunie 2012 nu am constatat o sincronizare a acțiunilor grupului de consilieri PSD cu cel al PNL, care de fapt formăm grupul USL, premergător dezbaterilor din plenul Consiliului Județean Mureș. De asemenea, în aceeași categorie intră și nenominalizarea, după trei luni de la vacantare, a consilierilor USL județeni în drept să ocupe aceste locuri.
În continuare, doresc să mă refer la o chestiune care unora poate să li se pară de importanță secundară în agenda de preocupări actuale a PSD. Este vorba de afirmarea, menținerea și dezvoltarea permanentă a identității noastre politice în condițiile specifice actuale, și imediat următoare, în care noi funcționăm, în plan politic și administrativ, într-o alianță, USL, în care, datorită condițiilor specifice ale României, un partid de stânga, PSD, este partener de guvernare cu un partid de dreapta, PNL. În țara noastră fiind o situație fără precedent ne lipsesc elementele de referință istorice care să ne ghideze în abordarea gestionării unei asemenea situații, mai ales în ceea ce privește care va fi efectul în conștiința electoratului după încheierea acestei colaborări care, din punct de vedere doctrinar, nu poate fi păstrată în timp.
Voi cita aici, cu permisiunea dumneavoastră, un fragment din cuvântarea domnului Crin Antonescu la recentul congres al PNL care a adoptat moțiunea „PNL- Partidul Dreptei Românești†„…al treilea obiectiv este Acela ca în 2016 Partidul Național Liberal sa fie marele partid de dreapta din România capabil sa câștige alegeri parlamentare. Nu este nicio amenințare, nu este nicio provocare pentru aliații noștri de azi. Este un lucru normal, corect, sănătos politic, este un lucru pe care îl gândesc și ei și anume acela ca atunci când Uniunea Social Liberală își va încheia misiunea de normalizare a României, de așezare a temeiurilor pentru o dezvoltare politică, economică, publică echilibrată a României, atunci, în interesul democrației, trebuie sa reintrăm în termenii naturali ai competiției politice: stânga-dreapta, socialism-liberalism, PSD-PNL. Deci nu e deloc un act inamical față de aliații noștri de azi lucrând împreună cu ei pentru România zi de zi să pregătim în același timp posibilitatea ca spre binele și sănătatea sistemului democratic din România din 2016 încolo două mari forțe să se poată confrunta, iar una din aceste forțe trebuie să fie dreapta, trebuie să fie Partidul Național Liberal.†Apreciez că ceea ce spunea domnul Crin Antonescu despre atitudinea despre viitor a PNL este la fel de adevărat din punct de vedere al abordării, în mod simetric, și pentru PSD.
De altfel, de foarte curând domnul președinte Victor Ponta a declarat â€Eu cred ca este dreptul legitim al PNL, practic, de a reface unitatea dreptei absorbind PDL-ul domnului Blaga și cred că în 2016, dacă România va avea o forță politică puternică de centru-stânga, cum este PSD, și o forță politică de centru-dreapta cum e PNL, inclusiv cu PDL-ul domnului Blaga, poate în ALDE (Alianța Democraților și Liberalilor pentru Europa – n.r.) sau poate în PPE (Partidul Popular European – n.r.), lucrul ăsta nu poate fi decât benefic pe termen mediu și lung pentru Româniaâ€. Personal, cred că trebuie să organizăm o suită de evenimente și acțiuni specifice, respectiv să generăm cât mai multe momente, în care să ne exprimăm clar care sunt pozițiile noastre dar în același timp să evidențiem și compromisurile care nu se încadrează în specificul doctrine noastre social-democrate și pe care trebuie să le acceptăm, din considerente de interes național, pentru a nu ajunge în situația de a primi, în timp, reproșuri și sancțiuni electorale pentru inconsevență doctrinară sau pentru nerespectarea unor angajamente specifice. În gestionarea acestui aspect al activității noastre cred că se impune să-și aducă aportul, cu idei și implicare, toți cei care și-au asumat responsabilitatea de a fi exponenți ai partidului, implicit deci și la nivelul organizației județene Mureș a PSD de către echipa de conducere care va fi aleasă azi.
Cel de-al treilea aspect pe care doresc să-l supun atenției dumneavoastră este unul puțin mai delicat ca mod de tratare: este vorba despre câteva aspect ale modului de manifestare a culturii politice în cadrul organizației județene. Bineînțeles, tot ce voi spune în continuare are ca punct de pornire felul în care percep eu acest lucru, așa încât subliniez că este o exprimare cu caracter subiectiv și accept că pot fi și alte puncte de vedere. În luna martie a acestui an am împlinit zece ani de când sunt membru cotizant al organizației municipale Târgu-Mureș a PSD. În acești zece ani am avut parte de opt ani de activitate a partidului în opoziție. În acest interval de timp am constatat că în viața Organizației județene Mureș transferurile de responsabilități de la o echipă de conducere la alta au fost realizate, exprimându-mă la modul figurat, prin “seisme†care au zdruncinat organizația. â€Seismul†din vara anului 2008 a fost unul de mare magnitudine cu “replici†pe o durată mare de timp, cred eu resimțându-se chiar până azi. Acest lucru a fracturat continuitatea și eficiența actului de conducere și a afectat serios gradul de coeziune dintre membrii organizației și a avut ca element specific eliminarea, sau dacă nu eliminarea marginalizarea, celor care au fost implicați în echipa de conducere anterioară. Fenomenul menționat a cauzat, daca avem onestitatea să recunoaștem acest lucru, efecte importante în planul relațiilor între membrii organizației cu consecințe destructive vizibile în randamentul activității organizației. Schimbarea din anul 2012 a fost de o amplitudine incomparabil mai mică dar totuși a avut, în opinia mea, efecte sesizabile. O bună parte din efectele negative pe care le-am evocat au fost, din fericire, “amortizate†în plan electoral prin nașterea alianței politice USL care în conjunctura social-politică a anului 2012, la procesele electorale derulate, a atras voturile marii mase a populației nemulțumite de guvernarea PDL. Dificultatea decelării exacte a ponderii celor care, cu adevărat, ne susțin ca formațiune politică de stânga ne pune în situația de fi foarte atenți la ceea ce vom face acum și în viitorul apropiat, ca partid aflat la guvernare, pentru a răspunde marilor așteptări ale electoratului din toate categoriile sociale.
Cred că este periculos să devenim euforici în fața procentelor rezultate la alegerile din anul 2012. Cultura politică, la care a ajuns în momentul de față organizația noastră, consider că atins pragul la care o schimbare de lideri să se poată face natural, firesc și fără convulsii perceptibile și care să ne mențină trendul ascendent al randamentului în spațiul politic mureșean. Simt nevoia să citez aici o frază a profesorului clujean Vasile Dâncu, un intelectual pe care-l respect foarte mult, cu care rezonez în multele idei legate de social-democrația nostră pe care le-a exprimat cu multă profunzime. Domnia sa spunea de curând â€â€¦stânga trebuie să însemne solidaritate cu cei mulți și camaraderie în interiorul proiectului (partidului).†“Solidaritate și camaraderieâ€, sintagma pe care a menționat-o profesorul Vasile Dâncu, ar putea , cred eu, să devină chiar o deviză în cadrul Organizației Județene Mureș a PSD.
Am constatat atât în spațiul academic dar și în cel al mediului de partid în care m-am manifestat până acum că oamenii aparținând unor generații diferite au modalități de abordare sensibil diferite față de multele probleme ale vieții sociale, economice și politice. Acest lucru are o explicație firească: abordările se fac prin prisma unor background-uri profesionale diferite, al unor experiențe de viață diferite, a unor așteptări specifice și pot continua cu multe alte explicații. Diferențele care se nasc în soluțiile care se propun pentru o aceeași problemă fac ca în multe situații să se nască conflicte de idei care se traduc apoi în plan practic în poziții antagonice care de multe ori devin conflictuale în partid deși de fapt bunele intenții sunt prezente și nu ascund aspecte oculte legate de dobândirea de poziții ierarhice interne sau de reprezentare publică. M-am convins în timp că dialogul real, adică cel purtat cu respectarea specificului acestui mod de comunicare, are efecte miraculoase asupra celor care-l practică. În acest sens îndrăznesc să propun noii conduceri a Organizației județene Mureș a PSD să încerce ca la nivelul acestei structuri să asigure constituirea, cu caracter experimental în prima etapă, a unui „Grup de reflecție politică†deschis tuturor celor care cred că pot emite și susține responsabil idei ce pot ajuta la soluționarea unor probleme din viața socială, economică, culturală, administrativă și politică a județului nostru și nu numai. Cred că avem cultura politică și resursele umane care să facă viabilă o astfel de structură informală dezinhibată de canoane statutare și prejudecăți reflexe. Astfel de mecanisme de analiză, cu un potențial ridicat de creativitate, nu sunt o noutate și sunt exemple de bună practică deja cunoscute constituind un element de cultură civică și politică modernă. Sunt convins că dialogul cvasiinstituționalizat în partid va amplifica efectul „solidarității și camaraderiei†de care avem mare nevoie.
În încheierea acestor gânduri doresc să-mi exprim, foarte succint, punctul de vedere privind candidatura domnului Vasile Gliga la funcția de președinte al Organizației județene Mureș a PSD. Deputat la al doilea mandat în Parlamentul României, manager de succes în plan național și internațional dar care a dovedit că este apropiat de valorile stângii cu certitudine datorită rădăcinilor sale genetice, un om cu un profund respect al tradițiilor noastre, un familist în adevăratul sens al cuvântului, un iubitor al sportului și al lucrurilor frumoase, domnul inginer Vasile Gliga are, în opinia mea, calitățile necesare de a coagula strâns structurile teritoriale ale partidului și pentru a conduce astfel cu succes organizația noastră în mandatul următor. Acest lucru se va produce, la nivelul pe care ni-l dorim, numai cu “solidaritatea și camaraderia†noastră, a tuturor membrilor acestei organizații. Personal îi apreciez calitățile și determinarea de care a dat și dă dovadă și-i acord încrederea și sprijinul meu în spiritul valorilor morale afirmate mai sus și vă propun și dumneavoastră să faceți acest gest.Vă mulțumesc pentru atenție!â€
