Administratie

Administraţia metropolitană, şansa dezvoltării Târgu-Mureşului?

administratieCotidianul Zi de Zi vă prezintă, în exclusivitate, câteva din concluziile raportului cu tema “Oraşe competitive – Remodelarea geografiei economice a României”, document întocmit de experţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Fondurilor Europene şi Băncii Mondiale.

 Formula actuală, ineficientă

Una din concluziile principale ale raportului este că “ar putea fi benefic ca autorităţile naţionale să ia în considerare viabilitatea unei administraţii metropolitane”, cel puţin la nivelul funcţiilor cheie care trebuie implementate la acest nivel, cum ar fi planificarea urbană, socio-economică şi teritorială, pe lângă o mai bună coordonare şi eficacitate în absorbţia fondurilor UE. “Formula actuală, în care personalul asociațiilor metropolitane ar trebui să fie legătura între primarul polului de creștere și primarii localităților din jur, nu pare să genereze dezvoltare la nivel metropolitan și nici nu încurajează o cooperare puternică între localități”, susţin autorii documentului.

 Rolul infrastructurii de conectivitate

De asemenea, experţii au ajuns la concluzia că pentru zonele economice extinse este importantă dezvoltarea infrastructurii de conectivitate, astfel încât cetăţenii din acea zonă ar avea acces rapid la oportunităţi, facilităţi şi la serviciile publice cheie din nucleul oraşului. “De exemplu, ar avea acces mai uşor la şcoli bune, servicii de sănătate de calitate, evenimente culturale, locuri de muncă şi oportunităţi de afaceri. Pe de altă parte, printr-o mai bună conectare cu nucleul oraşului, oamenii vor avea o legătură mai bună cu realităţile ţării şi ale lumii. De obicei, oraşele mari pot susţine infrastructura de dimensiuni mari cum sunt aeroporturile, autostrăzile şi căile ferate. Astfel, aeroporturile şi staţiile de căi ferate au de câştigat prin faptul că transportă o gamă largă de călători. În plus, legătura cu o zonă economică extinsă poate ajuta la lărgirea pieţei de afaceri în nucleul oraşului şi poate ajuta regiunea să devină mai interconectată şi mai dinamică. De exemplu, distanţa dintre Bucureşti şi Piteşti este mai mare decât distanţa dintre Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş, dar e nevoie de jumătate din timp să parcurgi această distanţă cu maşina. Astfel, Piteşti devine parte a zonei economice extinse a oraşului Bucureşti, pe când Târgu-Mureş, un important centru economic din Transilvania, aşteaptă să fie mai bine conectat la oraşul Cluj-Napoca”, se arată în document.

Un alt punct de interes vizat de studiu se referă la hărțile privind modelul gravitațional demografic și cel economic pentru Regiunea Centru, care indică două zone întinse care ar putea beneficia de pe urma unui nivel mai ridicat de conectivitate. “Pe de o parte, este vorba despre zona mărginită de Târgu Mureş, Mediaş, Sibiu și Alba Iulia. Pe de altă parte, vorbim despre zona urbană funcțională a Brașovului. Un tipar similar se formează atunci când modelul gravitațional este dezvoltat fără luarea în considerare a infrastructurii existente”, se menţionează în document.

 caseta 1 dorin floreaAutostrada Transilvania, “prioritate zero”

În ceea ce priveşte numele judeţului Mureş, acesta este amintit în mai multe proiecte importante de infrastructură, dintre care “prioritatea 0” este considerată finalizarea Autostrăzii A1 (Coridorul IV) și a Autostrăzii A3 (Autostrada Transilvania și Autostrada Comarnic-Brașov). “Așa cum indică harta din partea dreaptă, există două coridoare vestice care par să aibă prioritatea cea mai însemnată – Autostrăzile A1 și A3. Dintre cele două, Autostrada A3 ar avea mai mult sens din perspectiva eficienței economice întrucât conectează unele dintre cele mai dinamice centre urbane ale României – București, Ploiești, Brașov, Târgu-Mureș, Cluj-Napoca și Oradea, adică trei din cei şapte poli de creștere și doi dintre cei 13 poli de dezvoltare urbană din România. Însă, din perspectiva eficienței financiare, Autostrada A1 este opțiunea mai bună,întrucât aceasta este parte a rețelei TEN-T și este eligibilă pentru fonduri europene”, precizează semnatarii documentului.

 Autostradă expres Târgu-Mureş – Mediaş – Sibiu?

Totodată, autorii raportului “Oraşe competitive – Remodelarea geografiei economice a României” susţin că pentru viitorul economic al “patrulaterului transilvănean” este vitală accelerarea proiectelor de infrastructură planificate, şi anume autostrada care să facă legătura între Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş, între Cluj-Napoca şi Alba Iulia-Sebeş şi între Sibiu şi Alba Iulia-Sebeş, precum şi a proiectelor care nu au fost luate în considerare până în acest moment. “De exemplu, o autostradă expres de la Târgu-Mureş la Mediaş şi, în continuare, până la Sibiu. Zona economică extinsă a oraşului Cluj-Napoca s-ar putea lărgi cu peste 50%, până la aproximativ 1,5 milioane de persoane, dacă oraşul ar fi conectat la alte localități din regiune prin autostrăzi de mare viteză. Printre investiţiile prioritare care ar putea fi considerate pe termen mediu şi scurt, se numără: completarea tronsonului Turda – Târgu-Mureş al Autostrăzii Transilvania, îmbunătăţirea conexiunii între Arad şi Oradea, conexiunea între Cluj-Napoca, Alba Iulia – Sebeş şi Coridorul IV în sud, şi construcţia Autostrăzii Moldova, care va conecta Suceava, Botoşani, Piatra Neamţ şi Bacău de Bucureşti. Conexiuni mai bune dinspre Cluj-Napoca înspre Târgu-Mureş şi Alba Iulia pot ajuta continuarea procesului de urbanizare din inima Transilvaniei”, se menţionează în document.

Autorii raportului mai menţionează că mai există, de asemenea, priorităţi legate de alte propuneri de autostrăzi, cum ar fi Târgu-Mureş – Iaşi. “Şi în acest caz se aplică logica „efectelor de propagare”: odată ce au fost realizate conexiunile esenţiale cu Uniunea Europeană, dezvoltarea ţării, impulsionată chiar de aceste legături, va permite construirea altor autostrăzi importante. Însă, cu cât proiectele A1 şi A3 sunt întârziate, cu atât se vor pierde mai multe beneficii ce derivă din dezvoltarea comerţului”, precizează autorii raportului.

 Propunere de parteneriat pentru Ministerul Transporturilor

Primarul municipiului Târgu-Mureş, Dorin Florea, a invitat marţi, 13 octombrie, Ministerul Transporturilor, prin intermediul unei scrisori, să participe, în calitate de partener, la un amplu proiect pe infrastructură pentru care se doreşte accesarea de fonduri europene, iniţiat alături de 14 comune din zona periurbană. Proiectul prevede crearea unui drum cu patru benzi (câte două pe sens), pe ruta Reghin – Târgu Mureş – Ungheni, cu legături la autostrada Transilvania şi la culoarul feroviar de viteză Oradea – Cluj – Braşov – Bucureşti. „Am gândit o strategie de a dezvolta o cale rapidă, cu patru benzi, între Reghin – Târgu-Mureş – Ungheni, care să includă şi centura ocolitoare a municipiului Târgu-Mureş – cu descărcare la Ernei, o cale ferată rapidă, pe acelaşi culoar, cu gară în Ungheni şi legătură directă la Aeroportul „Transilvania”. Acest demers al înfiinţării unei rute feroviare rapide îl considerăm de maximă importanţă, în contextul în care legătura feroviară existenţă este neelectrificată şi pe un terasament învechit. Primăria Târgu-Mureş a efectuat demersuri pentru crearea unei asociaţii intercomunitare, pentru implementarea studiului de fezabilitate al proiectului”, se menţionează în documentul transmis de Dorin Florea conducerii Ministerului Transporturilor.

 

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close