Aerobătălia pe “Transilvania”

Discuțiile despre construirea unui aeroport internațional uriaș în Transilvania, care să devină un hub în genul celui de la Frankfurt, au apărut în toamna lui 2008. Atunci, ideea părea o fumigenă aruncată în campania electorală pentru parlamentare, dar, iată, că în ultimele săptămâni, inițiatorii ei de la Cluj revin cu promisiuni. Directorul Aeroportului “Transilvania” Târgu Mureș, Ștefan Runcan, spune însă că proiectul va rămâne unul virtual: “Cei care îl promovează vor doar să lovească în dezvoltarea Aeroportului nostru, care este mult mai bine poziționat!”

În ultimii ani, Clujul și Mureșul nu au putut fi comparate din punct de vedere al creșterii economice. Investiții străine și autohtone considerabile s-au îndreptat spre județul premierului Emil Boc, începând cu Nokia și terminând cu Emerson, în vreme ce Mureșul s-a mulțumit cu foarte puțin. Creșterea explozivă a Clujului a atras după sine și nevoia de dezvoltare a aeroportului de la Someșeni, locul unde atingeau pământul românesc tot mai mulți oameni de afaceri importanți, turiști, oficiali europeni și non-europeni. Astăzi, bătrânul aeroport de la Someșeni arată ca o bijuterie. Singura lui problemă este că pista de decolare-aterizare nu poate fi prelungită astfel încât să primească și aeronave mari, care să opereze zboruri intercontinentale în regim cargo și de pasageri. Și reprezentanții Consiliului Județean Cluj, proprietarul aeroportului, sunt conștienți că dezvoltarea obiectivului este blocată din această pricină.

La numai 100 de kilometri distanță, 40-50 de minute cu mașina pe viitoarea autostradă “Transilvania”, își joacă șansa lui aeroportul Târgu Mureșului. Da, e adevărat, a pierdut o dată, sau de mai multe ori, startul, în cursa cu concurentul de la Cluj și a rămas ani de-a rândul o simplă aerogară de provincie, cu două destinații: București și Budapesta. Modernizările au început târziu, în ritm cu dezvoltarea economică a județului. De ceva vreme încoace, poate de când a avut Wizz-Air-ul în palmă și “l-a lăsat” să zboare la Cluj, Mureșul și-a dat seama ce posibilități reale are. “Ca poziționare suntem net superiori. Mureșul are o poziție strategică în Transilvania. Nodul de autostrăzi va fi realizat mai devreme sau mai târziu si este firesc sa existe un aeroport puternic lângă el. Apoi, aeroportul nostru are loc unde să se extindă, atât cât vom dori. Am investit deja 3 milioane de euro în platforma de parcare a aeronavelor și a fost modernizat echipamentul de balizaj pentru iluminat suprafețe de mișcare. Modernizările la aerogară au costat de asemenea în jur de un milion de euro. Aeroportul arată complet diferit față de acum arăta în 2006” spune Ștefan Runcan, directorul Aeroportului „Transilvania” Târgu Mureș. Oficialii mureșeni au anunțat pentru următorii ani investiții de aproape 300 de milioane euro. Din bani publici, privați și europeni.

Un aeroport uriaș pentru Transilvania

Mureșul recuperează teren față de Cluj și acest lucru se va putea vedea cu ochiul liber chiar din acest an. Tocmai din acest motiv, oficialii clujeni au căutat o alternativă, care să se contrapună planurilor de dezvoltare ale mureșenilor. Așa s-a născut acum câțiva ani ideea relocării aeroportului din Someșeni într-o zonă care să-i permită creșterea de care are nevoie – Turda-Câmpia Turzii, de pildă – , dar având în vedere investițiile deja realizate pe locația actuală era prea târziu. Și atunci, celor de la Cluj le-a venit o idee aproape nebunească: să pună temelia unui aeroport nou, de dimensiunea celui din Frankfurt, care să deservească întreaga Transilvanie și care să-i eclipseze pe micii concurenți din jur, cum ar fi Mureșul și Sibiul. Și care, culmea, se va numi tot Aeroportul „Transilvania” (lucru imposibil, spune șeful aeroportului mureșean, pentru că denumirea este înregistrată la OSIM în contul județului Mureș). Potrivit site-ului www.novacescu.ro, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, susține că noul aeroport se va întinde pe o suprafață între 300 și 400 de ha, va avea 10 piste de aterizare și decolare și va fi destinat transportului aerian transcontinental cargo si de persoane. De asemenea, proiectul include câteva malluri și un mare parc de distracții. “Amplasamentul Aeroportului Transilvania nu poate fi decât în zona Câmpiei Transilvania, respectiv în jurul localităților Turda – Câmpia Turzii, unde relieful permite o asemenea investiție iar teren este suficient”, spune Alin Tișe. Calendarul proiectului Aeroportului Transilvania prevede ca la finele anului 2011 să fie finalizate licitațiile pentru proiectarea, construirea și administrarea noului aeroport iar din primăvara anului 2012 constructorul să înceapă executarea sa. Investiția totală s-ar putea apropia de un miliard de euro, bani care, spune președintele CJ Cluj, ar proveni din finanțare externă. Tișe a declarat că în ultimele luni a avut întâlniri la Cluj cu “oameni importanți, unii miliardari din afara României, care s-au arătat extrem de interesați de proiectul Aeroportului Transilvania și care și-au manifestat interesul pentru a finanța construirea acestuia, în condițiile în care administrarea aeroportului va fi una privată”. Presa locală speculează deja și amintește de prezențele la Cluj ale miliardarului Indian Anil Ambani sau ale lui Bernd Lembcke, omul de investiții al americanului Donald Trump. Alin Tișe mai spune că “există un mare interes politic” în realizarea acestei investiții și înclinăm să-l credem, având în vedere că șeful CJ Cluj este chiar finul premierului Emil Boc. Licitația pentru desemnarea firmei acreditate de Autoritatea Aeronautică Română să efectueze Studiul Aeronautic va avea loc în perioada urmatoare iar după realizarea acestuia, Consiliul Județean va trece la etapa a doua a proiectului, respectiv parteneriatul cu acea primarie din Câmpia Transilvaniei care deține cele 300 de ha.

Proiectul de la Mureș prinde, totuși, aripi

Să fie iarăși o fumigenă, sau chiar este posibil acest proiect grandios? În toamna trecută, președintele CJ Cluj a trimis câte o adresă oficială președinților consiliilor județene și primarilor din reședințele județelor Alba, Bihor, Bistrița Năsăud, Maramureș, Mureș, Satu Mare și Sălaj, în care le propunea asocierea într-un mare consorțiu al autorităților publice locale din Transilvania care să sprijine și chiar să participe la finanțarea proiectului. Potrivit www.novacescu.ro, până acum au răspuns favorabil consiliile județene Alba, Maramureș, Sălaj și Primăria Târgu Mureș. Ce caută Primăria Târgu Mureș angrenată într-un alt proiect decât cel local, de acasă? O explicație încearcă viceprimarul Csegzi Sandor: “Nu cunosc răspunsul oficial al instituției noastre, dar orice proiect aduce un plus zonei și Mureșului în particular, are susținerea noastră. Cunosc bine situația Clujului, știu că la Someșeni nu mai au loc de dezvoltare. Noi, în schimb, la Târgu Mureș, avem loc berechet și aici cred a apărut problema. Noi considerăm că un aeroport de asemenea dimensiuni în zona Câmpia Turzii – Turda nu exclude funcționarea și dezvoltarea aeroportului nostru de la Târgu Mureș. Noi și Sibiul am putea colabora foarte bine cu viitorul aeroport, abordând alte tipuri de zboruri, alte destinații, alte tipuri de pasageri. Ei se vor ocupa, după cum spun, de zborurile grele, transcontinentale, noi avem liber pe piața continentală și de low-cost. Sunt lucruri complementare și o dezvoltare a mai multor aeroporturi, aflate într-o rază de 100-150 de kilometri, este viabilă dacă avem profiluri diferite. Acesta e punctul meu de vedere, iar în momentul de față susțin cu tărie drumul pe care a pornit aeroportul de la Vidrasău.”

Mai puțin optimist este însă directorul Aeroportului „Transilvania”, Ștefan Runcan. „Este greu să coexiste mai multe aeroporturi mari pe o suprafață atât de restrânsă. Eu nu cred însă în proiectul celor de la Cluj, îl avansează de ceva vreme încoace doar ca să pună bețe în roate dezvoltării Mureșului”, spune aceasta. Runcan consideră că pentru a construi de la zero un asemenea aeroport, de care vorbește șeful CJ Cluj, e nevoie, pe lângă bani, de foarte multe lucruri. „De ce să facă această investiție acolo, când la nici 100 de kilometri avem un aeroport funcțional și spațiu suficient pentru extinderea lui? Nu înțeleg proiectul lor, decât dacă iau în calcul ipoteza că nu vorbesc serios”, spune Runcan.

Între timp, oficialii aeroportului mureșean își văd de treabă. Negocierile cu operatorii de zbor low-cost continuă și de la sfârșitul lui aprilie vom avea câteva noi destinații de pe „Transilvania”. Suma necesară pentru taxa de suport comercial a fost strânsă și, în jurul datei de 15 aprilie, Aeroportul și-ar putea prezenta partenerii de low-cost. „Noile destinații ar putea fi, pentru început, țări precum Italia, Israelul, Irlanda, Rusia și Turcia” ne-a dat un indiciu Ștefan Runcan. Săptămâna trecută, la București, directorul Aeroportului a avut discuții cu câțiva oamenii de afaceri străini, care doresc să investească în infrastructura „Transilvania”. „Discuțiile au fost finalizate printr-un protocol care presupune ca în termen de 6 luni investitorii respectiv să vină cu oferte financiare concrete. Este vorba de patru astfel de oferte” explică Runcan.

Vom reveni.

Alin BOLBOS