Aeroportul, copilul teribil al bugetului județean

Pentru a se putea ridica la nivel de Aeroport Internațional, Târgu Mureșul trebuie să corespundă unor cerințe, printre care și delimitarea teritoriului acestuia, prin împrejmuire. De fapt, lucrările de modernizare și îmbunătățire a Aeroportului au început încă din 2001, pe baza autorizației de construire nr. 338/2001. Doar că, din lipsă de fonduri, lucrările nu s-au putut continua, așa că aceste demersuri mai mult au stagnat. În plus, proiectul inițial s-a dovedit a fi lacunar, în sensul că pentru a extinde și, implicit, pentru a împrejmui aeroportului era necesară o “fâșie” de teren, dar care nu era prevăzut în proiectul inițial. Terenul lipsă era proprietarea a 40 de familii din Vidrasău. Așa că, în luna august, conducerea actuală a CJ, prin intermediul președintei acestuia, Lokodi Emoke, directorul Aeroportului, Ștefan Runcan și a celui de la firma Iptana din București (firma ce se ocupă de aceste lucrări) și o pleiadă de juriști, au pus la punct proiectul inițial. Doar că, pentru a remedia cât mai repede situația, după unele păreri, noul proiect ar fi încălcat unele prevederi legale.
CJ nu a auzit
de preemțiune? 
“În luna octombrie a acestui an, CJ, la intervenția directă a președintei acestuia, Lokodi Emoke, a emis autorizația de construcție nr.162 prin care se acorda solicitantului, adică conducerii aeroportului, de a termina lucrările începute pe baza autorizației emise în 2001 (Autorizația de construire nr. 338/2001) privind împrejmuirea drumului perimetral al Aeroportului. Pentru a se putea executa aceste lucrări era nevoie de terenul celor 40 de familii. În cursul acestui an s-a încheiat o înțelegere între CJ și acești proprietari și s-a stabilit un anumit preț de cumpărare. De asemenea, fiind vorba de terenuri agricole extravilane, conform legii privind circulația juridică a acestora, se stipulează că intenția de cumpărare a terenurilor trebuie făcută publică prin afișarea la Primărie timp de 45 de zile”, au spus unele persoane care au dorit să rămână în anonimat. Important este însă faptul că, în acest interval de 45 de zile, coproprietarii, vecinii, arendașii și abia la urmă statul, au drept de preemțiune. Însă acest interval nu a fost respectat, iar cele 40 de familii implicate în această tranzacție suspectă au primit doar o înștiințare. Deci, este posibil ca oricare din persoanele implicate (spre exemplu un “vecin de teren”)  să-și fi revendicat dreptul de preemțiune și să dobândească terenul.
CJ nu a plătit
nimic sătenilor
Un alt demers suspect este și faptul că familiile implicate nu și-au primit banii cuveniți, deși la ora actuală terenul este ca și cumpărat cu drepturi depline, din punctul de vedere al Consiliului Județean. Conducerea CJ are însă o altă părere, dar nu dezminte faptul că, într-adevăr, cele 40 de familii încă nu au văzut banii pe “fâșia” de pământ vândută. “Am avut discuții cu proprietarii și au fost de acord să vândă terenul, cu excepția unei singure persoane. Avem acordul scris al acestor familii. Am identificat parcela fiecărui proprietar. O să le dăm și banii. Un metru pătrat de teren s-a cumpărat cu patru euro, preț stabilit prin Hotărârea Consiliului Județean din octombrie 2004. Deocamdată am semnat trei contracte de vânzare-cumpărare și oamenii își vor primi banii”, a declarat Lokodi Emoke.
În contradicție
Un alt aspect care însumează păreri contradictorii este și faptul că o astfel de autorizație de construcție (ca și cea emisă de CJ în luna octombrie a acestui an), conform prevederilor unui articol din legea nr.10, “nu poate fi emisă decât dacă proiectul are ștampila unui verificator autorizat în condițiile legii.” De asemenea, conform unor păreri, “în momentul depunerii proiectului la CJ acesta nu avea o astfel de ștampilă”. Cei de la CJ au însă o părere contrară. “Proiectul are autorizație din partea Autorității Aeronautice și este avizat de Iptana București. Nu este nici o scăpare.”
Este clar deci că sunt mari discrepanțe între ceea ce afirmă cei de la Consiliul Județean și unele păreri. De asemenea, nu poate fi ignorată nici maleabilitatea și înțelegerea exagerată de care dau dovadă consilierii județeni care pompează în prostie fonduri serioase într-o instituție care înghite banii, dar fără nici un rezultat și care a fost deseori scena unor scandaluri cu iz penal. Vă dăm numai un exemplu: sporuri acordate pentru acțiuni de căutare-salvare aeronave în valoare de 400 de milioane de lei. Cei de la Curtea de Conturi au “mirosit” cu ceva timp în urmă aberațiile cuplului Runcan- Hang (director- contabilă), iar dezvăluirea finalului nu va fi unul fericit pentru ei. Totuși, CJ nu ridică semne de întrebare și răsplătește fiecare pas greșit a conducerii aeroportului. Ne punem întrebarea firească: “Oare și de această dată CJ acoperă greșelile ?”

“O singură familie nu este de acord să vândă terenul. Ei au solicitat construirea unui pod de accces de la drumul de intrare parc industrial spre terenul lor, dar nu avem fonduri pentru astfel de lucrări. Alte propuneri nu acceptă, așa că vom trece la demersuri legale, prin instanță, pentru exproprierea din terenul propriu și nu cred că va primi o sumă mai mare de patru euro pe metru pătrat.”
(Lokodi Emoke, președintele Consiliului Județean)

“Nu prea știu ce s-a discutat la acea ședință. Am dat terenul, a fost doar o fâșie de pământ. Încă nu am primit banii, dar sperăm să vină. Nici nu mai știu exact ce am semnat.”
(un sătean din Vidrasău)