Verdict favorabil României

Marțea trecută, Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a anunțat verdictul în procesul dintre România și Ucraina, privind platoul continental de la Marea Neagră. Hotărârea recunoaște jurisdicția suverană a României pe o suprafață de platou continental de 9700 kilometri pătrați, adică 79,34% din zona disputată, de aproximativ 12.000 de kilometri pătrați. Se încheie astfel un litigiu vechi de 42 de ani. Hotărârea pronunțată nu este atacabilă și este executorie imediat după pronunțare. În urma prezentării verdictului, datele impuse de Curte au fost introduse în calculator, pentru a fi elaborată viitoarea linie de demarcație între cele două țări. Aflat în Ungaria la momentul anunțării verdictului, președintele Traian Băsescu a salutat decizia CIJ pe care a calificat-o drept “o mare victorie pentru România”.

Era de așteptat ca membrii Curții să dea o rezoluție intermediară, trasând linia de demarcație undeva între liniile propuse de România și Ucraina. Însă judecătorii au dat dreptate țării noastre considerând că Insula Șerpilor nu este relevantă pentru delimitarea platoului continental. Considerată insula principală a unui total de cinci insule în litigiu între România și Ucraina, Insula Șerpilor este singura din cele cinci care se află în Marea Neagră, celelalte fiind ostroave. Ea este apropiată de partea ucraineană a Deltei Dunării. Cel mai apropiat punct de pe țărm este Insula Kubanskyi (Cobana) din Delta Chiliei – partea ucraineană a Deltei Dunării – situată între Canalul Bâstroe și Canalul Vostocinoi, iar cea mai apropiată localitate românească este orașul Sulina, aflat la 45 km. Orașul Valcov este cel mai apropiat oraș ucrainean fiind situat la 50 km de insulă. Având forma literei X, și acoperind o suprafață de 0.17 km², cu cel mai înalt punct situat la 41 m deasupra nivelului mării, Insula Șerpilor nu a avut nici în trecut o importantță deosebită din punct de vedere economic.

Reacții diferite

Așa cum se cunoaște, Insula Șerpilor a fost principalul punct al diferendului dintre cele două țări, însă miza a constat în special în zăcămintele de petrol și gaze descoperite în apropierea ei în urma unor prospecțiuni mai vechi. Principalul punct al pledoariei României l-a constat demonstrarea faptului că Insula Șerpilor nu este locuibilă. Judecătorul Higgins a prezentat marți premisele de la care a plecat decizia judecătorilor CIJ. A fost o expunere foarte tehnică, în care au fost prezentate latitudinile și longitudinile luate în considerare de judecători în scopul stabilirii la final a unei linii care să delimiteze suprafața de platou continental ce revine fiecăreia din cele două țări. Așa cum era de așteptat, procesul de la Haga dintre România și Ucraina, aflat în derulare până săptămâna trecută, a stârnit de-a lungul timpului o serie de reacții aprinse în cele două țări, dar și în Rusia. Până nu demult Occidentul a ținut partea Kievului, în conflictul dintre Ucraina și Rusia, dar în actuala dispută cu România, Vestul a sprijint țara noastră. Potrivit experților ruși citați de ziarul Pravda, acest fapt nu este deloc surprinzător, dacă se ia în calcul faptul că pentru Bruxelles, România reprezintă Occidentul. Reacții virulente a stârnit însă și verdictul pronunțat marțea trecută. În timp ce presa din România jubila, ceea de la Kiev deplângea situația creată pentru Kiev, văzând în această hotărâre “o conspirație” împotriva Ucrainei. Ceea ce este sigur este faptul că această hotărâre va scădea și mai mult procentele de popularitate, și așa firave, ale președintelui Viktor Iuscenko.

Miza unui conflict

vechi de 42 de ani

Pe data de 16 septembrie 2004, România a sesizat CIJ în cauza referitoare la statutul Insulei Șerpilor. Audierile în acest proces au început pe data de 3 septembrie 2008 și s-au încheiat pe data de 19 septembrie 2008. Ulterior acestei date, CIJ a deliberat trebuind să se pronunțe în cel mult 6 luni de la începerea procesului. Din punct de vedere juridic, disputa dintre cele doua țări riverane la Marea Neagră nu a fost una ușoară. Ambele părți și-au susținut pledoariile recurgând la experți internaționali și făcând uz de argumente istorice, de ordin geomorfologic, strategic și militar. Este insulă într-adevăr sau doar o simplă stâncă? Miza reală a acestui proces a constituit-o de fapt împărțirea subsolului marin între cele două țări. Care e nu orice fel de subsol, ci unul foarte bogat în hidrocarburi. Potrivit unor estimări comandate de ambele state, cei 12.000 km2 de subsoluri marine disputați de cele două părți, conțin circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale și circa 12 milioane de tone de petrol. Prin sentința favorabilă pronunțată la Haga, România ar putea avea asigurată independența energetică pentru următorii douăzeci ani. Diferendul privind statutul Insulei Șerpilor – acum tranșat la cel mai înalt nivel internațional – nu este singurul litigiu dintre România și Ucraina. În anul 2004, Ucraina începuse să construiască un canal, canalul Bastroe, în Delta Dunării. Românii au acuzat atunci Ucraina că distruge ecosistemul fragil al acestei regiuni înscrise în patrimoniul mondial al UNESCO. Ulterior Ucraina, supusă unor vehemente critici internaționale, a declarat că sistează construcția la respectivul canal. Posibilitățile de exploatare a rezervelor din preajma Insulei Șerpilor au stârnit deja, la București, patimi aprinse. .

Nicolae BALINT

Insula Șerpilor este formată din gresii silicoase, dure, conglomerate și cuarțite, care îi dau un aspect stâncos, la care se adaugă o vegetație de stepă și o floră săracă. În plus, nu dispune nici de surse de apă potabilă, ca atare este imposibil de a fi locuită permanent. Până și șarpele de apă – cel care a dat numele insulei – a dispărut complet de pe insulă la mijlocul secolului al XX-lea. În trecut, singura utilizare a Insulei Șerpilor a fost ca bază de pescuit. Interesul pentru ea, dar și

importantța ei ca atare, a crescut după 1980, odată cu descoperirea unor importante rezerve de petrol și gaze naturale în subsolul platoului continental din jurul insulei. Drept urmare, în noiembrie 2003, autoritățile ucrainiene au declarat Insula Șerpilor zonă de rezervație naturală, ca să demonstreze că locul poate oferi condiții pentru turism.