Alio, vine Gazprom?

Vine sau nu vine Gazpromul să facă afaceri în România? Dar în Mureș? Ultima vizită a oficialilor ruși a fost la fel de rapidă și lipsită de rezultate concrete ca și precedentele. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, vicepreședintele ANRE, Ioan Roman, și directorul Termocentralei Iernut, Dorel Călian, sunt însă foarte optimiști. Știu ei ceva mai mult decât noi?

După vizita din 17 februarie de la București, când vicepreședintele Gazprom, Alexander Medvedev, a discutat cu ministrul Adriean Videanu, cu secretarul de stat Tudor Șerban, cu directorii Romgaz și Transgaz, Marcel Piteiu, respectiv Florin Muntean, oficialii companiei rusești au postat pe site-ul oficial un comunicat extrem de sec, care vine oarecum în contradicție cu optimismul afișat de partea română. “Cele două părți au luat în discuție subiecte privind colaborarea bilaterală în sectorul energetic. E vorba despre importurile de gaz rusesc, despre un parteneriat cu Romgaz în privința înmagazinării subterane a gazelor și un altul, cu Transgaz, referitor la tranzitul de gaze. În plus, o posibilă colaborare în privința producției de energie electrică. Relațiile cu România în sectorul energetic sunt considerate strategice și suntem siguri că parteneriatul dintre țările noastre va crește în viitor. (…) Vom avea în continuare o contribuție semnificativă la securitatea energetică a partenerilor noștri europeni, incluzându-i aici pe cei din România.” a spus Medvedev, pe site-ul Gazprom.

Toate-s vechi și nouă toate!

Adică nimic nou. Povestea depozitului de gaze de la Mărgineni este adusă în discuție la fiecare întâlnire dintre oficialii Gazprom și cei români și nimic nu pare să se miște în această direcție. Despre o posibilă relație directă în procesul de furnizare a gazelor naturale din Rusia, evitând intermediarii, s-a tot vorbit și până acum. Includerea României în proiectul South Stream, concurentul Nabucco, este, de asemenea, o nebuloasă, având în vedere că traseul gazoductului este de mult stabilit și ocolește țara noastră. Venirea rușilor la Termocentrala Iernut (care este în curs de preluare de către Romgaz Mediaș) e un zvon care a bucurat Mureșul anul trecut, dar a rămas un simplu zvon.

În timp ce discuțiile cu oficialii români bat pasul pe loc, Gazpromul punctează fără clipire în țări din apropiere. Cu doar o zi înaintea vizite la București, Aleksei Miller, vicepreședintele Gazprom, negocia concret cu Bulgaria condițiile intrării acestei țări în cel mai mare proiect de transport al gazelor naturale din Rusia către Europa Occidentală, respectiv South Stream. În același proiect, Rusia a reușit deja să atragă alte cinci țări europene, dintre care cel puțin trei au semnat acordul politic și pentru construcția conductei Nabucco, pentru care România pledează de aproape 10 ani. Concret, încă din 2007, Rusia a semnat un memorandum de înțelegere pentru construcția South Stream cu compania italiană ENI, ulterior reușind să atragă în proiect Bulgaria, Serbia, Slovenia, Grecia și Austria. România a fost ademenită în câteva rânduri să participe la acest proiect, în special în perioada când între Rusia și Bulgaria au avut anumite neînțelegeri, dar nicio ofertă concretă. O astfel de invitație a venit pe data de 17 februarie, la ultima întâlnire a Gazprom cu reprezentanții României, dar specialiștii spun că intrarea României în South Stream este aproape o utopie. Acel gazoduct nu este proiectat să treacă pe teritoriul țării noastre și cu cu excepția unei porțiuni din Platoul Continental al Mării Negre, care aparține României, viitoarea conductă de transport al gazelor nu are nicio legătură cu noi.

Întâmplător sau nu, la două zile după vizita celor de la Gazprom, Transgaz a anunțat oficial că va demara procedurile de obținere a garanțiilor guvernamentale pentru finanțarea proiectului Nabucco, concurentul South Stream.

Optimismul misterios al oficialilor români

“Nu se poate vorbi de un monopol al Rusiei pe piața locală și nu este nicio rea credință în dezvoltarea acestor relații. Este o relație de colaborare, de încredere între două companii. Construirea unor depozite de gaze alături de Gazprom nu are nicio legătură cu trecerea sau nu a gazoductului South Stream prin Romania”, a spus Adriean Videanu, ministrul Economiei, la primele declarații oficiale privind discuțiile cu Gazprom. În ceea ce privește South Stream, Videanu spune ca Transgaz a fost invitat oficial, Gazprom plecând de la Bucuresti cu toate datele necesare elaborării studiului de fezabilitate pentru posibila porțiune românească a gazoductului.

Vicepreședintele ANRE, Ioan Roman, a declarat pentru Ziarul de Mureș că orice întâlnire cu o companie de talia Gazprom, care asigură cca. un sfert (cel mai mare furnizor extern) din necesarul de consum al UE,

este foarte importantă. “Simplul fapt că abordează cu interes și deschidere inițiativele și propunerile României, într-un viitor apropiat, poate fi transformat într-un câștig imens pentru țara noastră. Eu spun ca întâlnirea a fost un moment foarte bun în procesul de cooperare bilaterală și în același timp, necesar”, susține Ioan Roman. Acesta crede că pașii care trebuie făcuți în viitorul apropiat în relația cu Gazprom înseamnă elaborarea unui studiu de fezabilitate (1-2 ani) și, pe baza datelor din studiu, semnarea unui contract de joint-venture între Romgaz și compania rusească, de proiectare – construcție -exploatare depozitului de la Mărgineni (2 ani – 2 ani-nelimitat). În legătură cu construcția unor depozite de înmagazinare gaze în alte locații (cele 10 despre care vorbește ministrul Videanu), Roman susține că unele dintre acestea vor fi cu siguranță în afara țării, chiar și în Rusia, dar nu există încă informații certe privind locațiile. “Gazprom și Romgaz vor colabora, în mod clar, de pe poziții de parteneri, asociați, dar și ca entități distincte, în proiecte comune mari, în cazul exploatării unor perimetre în afara României, în locuri cum ar fi Irak. Gazprom are nevoie de Romgaz pentru a putea intra pe anumite piețe, cum e Irakul. De regulă însă, nevoia de parteneriat apare atunci când una din părți, conjunctural, nu poate mobiliza anumite resurse și (datorită și unei încrederi reciproce fundamentate în timp), apelează la un partener, care tot conjunctural, are la dispoziție acele resurse.”, susține vicepreședintele ANRE.

Vin rușii la Iernut?

În legătură cu colaborarea Gazprom – Romgaz pe tărâmul producției de energie electrică, Ioan Roman aduce din nou în discuție Termocentrala de la Iernut, care este ca și preluată de Romgaz în contul unei datorii mai vechi a Termoelectrica. “Vorbim în primul rând de exploatarea în comun a unei capacități de producere a energiei electrice (de ce nu, centrala Iernut?). Pornind de aici, proiectul se poate dezvolta în mai multe direcții: furnizare-distribuție în România și export de energie electrică în UE, sau în țări necomunitare. Care ar fi interesul ambelor părți într-o așa afacere? În primul rând, procesând un gaz achiziționat cu un preț aade la un partener interesat

în afacereAA și care-l are la dispoziție din belsug, se poate produce energie la un preț competitiv. Noi suntem la granița dintre UE și Rusia, oarecum central, distanțele de vehiculat nu sunt mari, așa că prețurile de aducere a gazului, procesarea lui în România și furnizarea/distribuția energiei electrice, sau transferul acesteia în afară, iată elemente care pot fi atractive în aadesenareaAA unei afaceri.”, explică Ioan Roman.

Directorul Termocentralei Iernut, Dorel Călian, susține că în momentul de față are loc faza de predare – primire a unității pe care o conduce de la ELCEN spre Romgaz. “Cele două părți se află în negociere, sunt o mulțime de lucruri care trebuie evaluate și trecute în contract, active, pasive… Urmează semnarea protocolului. Din câte știu eu, Gazprom dorește să investească alături de Romgaz, într-un joint venture, în construcția unor noi grupuri energetice în România. Ar fi un lucru extraordinar pentru noi să vină la Iernut, unde vor avea o mare supriză: grupurile de 200 MW sunt de proveniență rusească și sunt încă în stare foarte bună. În plus, noi avem toate utilitățile necesare, apa de răcire – Mureșul, stația electrică și un personal foarte bine calificat.”, susține Dorel Călian.

Vicepreședintele ANRE spune că următoarea întâlnire, la nivel de experți, cu cei de la Gazprom va avea loc la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie 2010, când se vor pune la punct detaliile tehnice pentru proiectele agreate. “La nivel înalt, întâlnirile se organizează în cazul în care, în

evoluția unui proces (și avem deja, începute câteva în relația cu

Gazprom), apare un moment în care decizia trebuie luată la nivelul cel

mai de sus. Astăzi, nu este prevazută o zi anume pentru o întâlnire la

nivel înalt, dar sigur acest lucru se va întâmpla (cel puțin, anual), explică Roman.

South Stream, puțin în ceață

Ioan Roman recunoaște că implicarea României în South Stream, viitorul gazoduct rusesc, este incertă. “Eu nu aș spune că în ceea ce privește South Stream lucrurile sunt clare. Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, acest proiect are multe zone gri (traseu, voință politică din partea statelor posibil traversate de conductă, finanțare etc), așa încât situația

azi, în opinia mea, este de expectativă. Aduceți-vă aminte că, într-o

anumită ocazie, chiar eu am discutat cu ambasadorul Rusiei la UE și am

investigat și o situație convenabilă României. Printre altele, noi, România, ar trebui (sau nu!), să dăm și un acord pentru traversarea platoului Mării Negre. Deci, aici sunt multe de spus, invitați la bal sunt mulți, vom vedea

cine prinde loc la masă.”, spune Roman. În consonanță cu premierul Boc la recentul Summit energetic de la Budapesta, vicepreședintele ANRE susține că pentru România proiectul prioritar este Nabucco. “Asta nu înseamnă că

South Stream nu ne interesează. Ar fi extraordinar să se construiască

ambele gazoducte și ambele să treacă prin România. Am aatrăiAA doar din

gazele de tranzit. Cred ca abordarea noastră prudentă (și, zic eu,

profesionistă), este cea corectă. Abordările exaltate din această

zonă au dus deseori la greșeli. În acest caz, numai istoria va

demonstra cum s-ar fi procedat cel mai bine.”, spune Ioan Roman.

Alin BOLBOS