Antanta ruso-saudită dă fiori Americii

După ce s-au împotmolit în Irak, Statele Unite ale Americii sunt confruntate cu o nouă problemă în Orientul Mijlociu. Washingtonul este extrem de îngrijorat de încălzirea fără precedent a relaţiilor dintre Arabia Saudită şi Rusia. Analiştii apreciază că alianţa dintre Riad şi Moscova poate pune în pericol hegemonia Americii în regiune.

Vizita efectuată la începutul lunii septembrie la Moscova de prinţul Abdullah al Arabiei Saudite a fost echivalată în cercurile politice de la Washington cu un adevărat cutremur în balanţa de forţe regională şi globală. Până mai ieri vechi rivali, Moscova şi Riad par să fi descoperit brusc că au o agendă comună de interese geopolitice şi economice.
Specialiştii consideră că şubrezirea relaţiilor americano-saudite după atentatele din 11 septembrie şi războiul din Irak au determinat Riadul să ia iniţiativa contrabalansării influenţei Statelor Unite în Golful Persic. În acest scop, Arabia Saudită s-a întors spre fostul Imperiu Sovietic, la a cărui înfrângere în Afganistan a contribuit din plin în urmă cu 15 ani, alături de Statele Unite. În acea perioadă, regatul saudit a plătit miliarde de dolari pentru a susţine lupta mujahedinilor afgani contra Uniunii Sovietice şi a determinat prăbuşirea preţului petrolului, privând Moscova de sursa sa principală de valută.

Interesul poartă fesul

La rândul său, Rusia încearcă să compenseze pierderea influenţei în Irak, Siria şi Libia, după ultimul război din Golf. Parteneriatul cu Arabia Saudită vizează îndeosebi domeniile petrolului, luptei împotriva terorismului şi comerţului cu arme.
În primul rând, Moscova consideră că Arabia Saudită şi alte state bogate din Golf deţin cheia încheierii războiului din Cecenia, care durează de 9 ani. Administraţia Putin doreşte să stăvilească fluxul de bani saudit către rebelii ceceni şi să reducă astfel intensitatea ostilităţilor din interiorul şi din jurul republicii caucaziene. Numai în perioada 1997-1999, diverse organizaţii islamice şi persoane private din Arabia Saudită au oferit separatiştilor ceceni peste 100 de milioane de dolari. Unul din beneficiarii acestor ajutoare a fost şi rămâne Şamil Basaev, a cărui carismă atrage nu doar bani, ci şi voluntari din zona Golfului, dornici să moară pentru cauza jihadului. Legăturile dintre ceceni şi saudiţi nu sunt însă numai de natură financiară. Unul dintre cei mai temerari comandanţi islamişti din Cecenia, omorât între timp de armata rusă, a fost Hattab, care era de origine saudită. În ultimii ani, lideri ceceni radicali, precum Movladi Udugov şi Zelimkhan Yandarbiev, au găsit azil politic în Golf. Moscova speră că schimbarea de optică a autorităţilor saudite, survenită după atacul terorist organizat de al-Qaeda la Riad, în 12 mai, în urma căruia au murit peste 35 de persoane, va determina stoparea sau cel puţin diminuarea ajutorului acordat cecenilor. 
În plus, Rusia contează pe sprijinul saudit pentru a obţine statutul de observator în Organizaţia Conferinţei Islamice. Prin această manevră, Moscova urmăreşte să-şi sporească influenţa asupra republicilor musulmane din fosta Uniune Sovietică.

Stăpînii petrolului

Pe plan economic, noul parteneriat dintre Rusia şi Arabia Saudită s-a concretizat deja prin semnarea unui acord de cooperare pe o perioadă de 5 ani în domeniul petrolului şi gazului. Acordul va permite coordonarea reciproc avantajoasă a aprovizionării cu petrol a pieţei mondiale. Prin semnarea documentului, saudiţii au semnalat Statelor Unite că doresc propriul “dialog energetic” cu Rusia, un concurent extrem de redutabil pe piaţa mondială de energie, dat fiind faptul că reprezintă cel mai mare producător de petrol din afara OPEC şi principalul exportator de gaze naturale din lume. La rândul lor, companiile de energie din Rusia, aflate în continuă expansiune, vor profita de acord pentru a dezvolta proiecte comune cu firme din Arabia Saudită şi Orientul Mijlociu. Moscova consideră că regatul saudit este partenerul perfect pentru derularea programelor gigantice de dezvoltare a exploatărilor de gaze naturale şi  construirea unor instalaţii de desalinizare a apei de mare. 

Alarmă la Washington

În plus, saudiţii sunt interesaţi să aibă acces la programul aerospaţial al Rusiei şi să cumpere armament ultramodern din această ţară. Interesul este reciproc. La această oră, Rusia este cel de-al treilea mare exportator de arme de pe glob, după Statele Unite şi Marea Britanie; în 2002, vânzările sale de armament au atins 6 miliarde de dolari. Arabia Saudită este interesată in special de avioanele Sukhoi şi de sofisticatele sisteme de apărare aeriană rusesşti. În 1997, Rusia a vândut un astfel de sistem
Emiratelor Arabe Unite, la preţul de 4 miliarde de dolari.
Analiştii politici de la Departamentul de Stat american sunt de părere că toate aceste evoluţii ar putea avea consecinţe extrem de negative
pe termen lung: periclitarea securităţii energetice a Statelor Unite, diminuarea sprijinului acordat de Rusia războiului împotriva terorismului şi reducerea influenţei Americii în Orientul Mijlociu.
În plus, Consiliul de Securitate Naţională al SUA este extrem de îngrijorat de perspectiva vânzărilor de arme din Rusia către Arabia Saudită, mai ales în contextul în care Riadul şi-a exprimat recent intenţia de a dobîndi armament nuclear. Mesajul antantei Moscova-Riad către
Washington este clar: vechiul proverb, “statele nu au prieteni permanenţi, doar interese permanente”, nu funcţionează doar atunci cînd  convine Statelor Unite.