Arde Valea Mureșului (II)

Gavril Pașcan, ex-primarul comunei Deda, a cerut 11000 de ha de pădure, cât li se cuveneau tuturor comunelor de pe Vale l Gheorghe Mogilă a revendicat cu un titlu fals aproape 2000 ha de pădure l O posibilă expertiză l-a făcut să dea înapoi l Prefectura a pus în vedere Direcției Silvice să retrocedeze terenurile forestiere, revendicate și de moștenitorii grofilor maghiari

Săptămâna trecută demarasem încurcata poveste a retrocedărilor de păduri de pe Valea Mureșului, unde în jur de 4000 de ha de terenuri forestiere sunt disputate pe de o parte de Primăria Răstolița, iar pe de altă parte de urmașii grofilor maghiari. După ce ne-am lămurit asupra personajelor cheie care au avut un rol hotărâtor în retrocedarea pădurilor către Primăriile Răstolița, respectiv Deda, și anume judecătorii Emanuela Hurdugaci și Ioan Gârbuleț, în acest episod ne vom ocupa de modul în care primarii celor două localități și-au susținut cererile, cu ce documente și cât de obiectivă a fost poziția Comisiei Județene pentru aplicarea Legii nr. 1/2000. Nu credem că vom reuși însă să răspundem la întrebarea: cine își asumă răspunderea să suporte în jur de 60 milioane de euro dacă va fi pusă în aplicare hotărârea irevocabilă dată în favoarea Primăriei Răstolița și care se bazează, de ce să nu o recunoaștem, pe un titlu fals.

Cacealmaua lui Pașcan

Imediat ce a intrat în vigoare Legea nr. 1/2000, primarii de pe Vale au sărit să-și redobândească trecutele proprietăți. Așa s-a întâmplat și cu Gavril Pașcan, fostul primar al comunei Deda, care din exces de zel a solicitat 11 mii de ha de pădure, în fapt cât i se cuveneau tuturor localităților de pe Vale care au deținut în trecut asemenea terenuri. Pentru a-și susține punctul de vedere, primarul a prezentat doar un inventar al terenurilor, omițând să atașeze la cererea de retrocedare și centralizatorul în care apăreau suprafețele de pădure așa cum erau împărțite pe fiecare localitate. Când a fost pus în fața faptului împlinit, Pașcan a bătut în retragere.

Falsul lui Mogilă

Pentru pădure, Gheorghe Mogilă, primarul comunei Răstolița, a mers și mai departe. După ce a prezentat un titlu în care apărea că ar fi deținut aproape 800 de ha de pădure, la nici un an suprafața s-a dublat prin apariția a încă 1000 de ha. Ușor de făcut, prin adăugarea unui 1 în fața suprafeței înscrise în titlu. Când în Comisia Județeană de aplicare a Legii 1 s-a pus problema unei expertize grafologice, Mogilă a bătut în retragere, dar și alți membrii ai comisiei care îi susțineau cererea de retrocedare. Cu toate acestea, actul a fost utilizat ca probă în instanță, fără ca judecătorul să mai verifice dacă titlul este real, dacă există un cotor al titlului sau, pur și simplu, dacă în 1947 s-au împroprietărit într-adevăr comunele cu păduri. Cu toate că a uzat de fals, pe principiul că sunt pădurile noastre și de ce să ajungă în mâinile altora, Gheorghe Mogilă este și în prezent primar, cu un NUP la activ, și uzând de un ton acuzator la adresa intereselor ce ar sta în spatele cererilor de retrocedare depuse de grofii maghiari.

Interesant este însă că terenurile revendicate acum de grofii maghiari nu au fost niciodată în proprietatea Primăriilor, acestea trecând direct de la CASBI la statul român. Cum o fi obținut atunci Primăria Răstolița ar trebui să ne lămurească judecătorii și Comisiile care le-a validat titlul și procesele verbale privind un inventar al pădurilor din zonă. Care valorează undeva la 60 milioane de euro. Vom reveni, Prefectura nu și-a spus încă cuvântul.

“Litigiul a început înainte de a fi eu prefect. Am încercat o mediere între Direcția Silvică și Consiliile Locale privind restituirea fondului forestier. Fiecare a prezentat harta proprie. Am avut întâlniri, ne-am deplasat la fața locului, se suprapuneau unele amplasamente”, Ioan Togănel, secretarul general al Consiliului Județean. Despre falsuri însă, Ioan Togănel nu își mai amintește nimic.

Ligia VORO