Arde Valea Mureșului

3.000 de hectare de pădure din zona Deda – Răstolița ar putea dispărea din patrimoniul statului și din administrarea Direcției Silvice din cauza unor erori judecătorești * Magistrații Emanuela Hurdugaci și Ioan Gârbuleț au pronunțat în 2001 două hotărâri ilegale care favorizau Primăria Deda, respectiv Răstolița pentru a li se retroceda cele 6000 hectare de pădure solicitate * Gheorghe Mogilă, primarul din Răstolița, a fost acuzat de falsificarea de acte fiind sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș * Familiile Bethlen și Banffy solicită și ele restituirea acelor terenuri

În 2000, Primăriile Deda și Răstolița au început primele demersuri pentru a-și recăpăta pădurile pe care susțineau că le-ar fi obținut în 1947 după reforma agrară. După un șir lung de procese purtate împotriva Comisiei Județene de aplicare a Legii nr. 1/2000, pe care le vom dezvolta mai jos, Primăria Răstolița s-a făcut stăpână pe aproape 4300 de ha de pădure, deși nu deținuse decât în jur de 1500 ha, în timp ce dedenii ar fi fost împroprietăriți cu 2500 de ha, deși deținuseră doar 2100. Decizia instanțelor a fost contestată de Direcția Silvică Mureș, administratorul pădurilor. În prezent, situația este însă și mai complicată deoarece familiile Bethlen și Banffy, prin casele de avocatură care le reprezintă, au solicitat retrocedarea pădurilor exact pe amplasamentele solicitate de cele două primării.

Judecată strâmbă

Judecătoria Reghin, prin hotărârile pronunțate de către magistrații Ioan Gârbuleț, în prezent judecător al Curții de Apel Târgu Mureș, respectiv Emanuela Hurdugaci, în prezent la Tribunalul Mureș, au dat câștig de cauză în 2001 celor două primării. Interesant este că judecătorul Ioan Gârbuleț a pronunțat hotărârea favorabilă Primăriei Deda, prin care aceasta era împroprietărită cu peste 2000 de ha, fără să o motiveze, iar mai mult fără să își exercite rolul activ și să administreze alte probe, așa cum ar fi fost normal, dacă actele prezentate de Gavril Pașcan, primarul de atunci al comunei, nu erau convingătoare. Un al fapt care ridică serioase semne de întrebare asupra corectitudinii, dar și legalității hotărârii pronunțate de Gârbuleț este faptul că Direcția Silvică, spre exemplu, nu a fost încunoștiințată de acest proces, cu toate că pădurile se aflau în administrarea sa. Prin acest gen de erori judecătorești s-a ajuns ca Primăria Deda să obțină terenurile cu vegetație împădurită fără să poată proba dacă, într-adevăr, a fost vreodată proprietara acelor terenuri, iar, în plus, fără ca instanța să stabilească, în cazul în care pădurile ar fi fost, într-adevăr, în proprietatea comunei, dacă amplasamentele solicitate erau cele date în 1947. La fel s-a întâmplat în cazul Primăriei Răstrolița, doar numele judecătorului fiind diferit. Emanuela Hurdugaci.

Reforma agrară devine silvică

Subterfugiul de care s-au folosit ambele primării a fost că ar fi primit acele terenuri la reforma agrară din 1947. Doar că în urma reformei agrare nu s-au făcut împroprietăriri și cu păduri, cedarea acestora urmând să fie stabilite într-o lege specială. Ceea ce în cazul celor două primării, înglobate la acea dată în Plasa Deda, nu s-a întâmplat, mărturie stând documentele solicitate de către Direcția Silvică de la Arhivele Naționale Mureș.

După ce Judecătoria a hotărât în favoarea celor două primării, Comisia Județeană, reprezentată în instanță de Gabor Georgică, care, coincidență, a fost mai târziu apărătorul Primăriei Răstolița, a declarat apel, făcând mai mult figurație în proces, neexercitându-și dreptul la apărare și încuviințând tot ceea ce a decis instanța. În acest context, după ce au verificat actele doveditoare depuse de cele două Primării, Direcția Silvică a înaintat procurorului general al României, la acea dată Joița Tănase, o cerere de promovare a recursului în anulare, iar la instanțele judecătorești contestații la executare. În 2003, Curtea Supremă de Justiție, titulatura de atunci a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a admis recursul în anulare împotriva sentinței favorabile Primăriei Deda, casând hotărârea și trimițând cauza spre rejudecare. Curtea Supremă și-a motivat decizia prin faptul că “instanța nu a procedat la administrarea probelor necesare unei juste soluționări a cauzei”. Mai mult, completul Curții a arătat că hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor legale referitoare la rolul activ al instanței, că aceasta nu a fost motivată, “instanța cenzurând în mod superficial atât cererea cu care a fost învestită, cât mai ales actele depuse de petent (n.red. Direcția Silvică)”. Și Curtea a recunoscut că din actele dosarului nu a reieșit cu certitudine identitatea dintre suprafețele menționate în procesele verbale invocate. Instanța supremă a considerat că judecătorul ar fi trebuit să dispună efectuarea unei expertize tehnice și depunerea hărților de cadastru.

La rejudecare, Direcția Silvică a câștigat atât în primă instanță cât și în apel, la Tribunalul Mureș. În cazul recursului în anulare declarat împotriva hotărârii pronunțate în favoarea Primăriei Răstolița, instanța supremă a apreciat că este tardiv introdus.

Primar la Parchet

Lucrurile nu s-au oprit aici. Direcția Silvică a sesizat în 2005, prin acțiunea promovată de directorul general Cristian Chirteș, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș împotriva primarului comunei Răstolița, Gheorghe Mogilă, și a reprezentanților Comisiei Județene pentru săvârșirea de către aceștia a infracțiunilor de fals, uz de fals și, respectiv, abuz în serviciu.

În sesizare, în afară de prezentarea probelor împotriva primarului, tilul de proprietate falsificat, Cristian Chirteș și juristul Flueraș Susana au arătat că la fel de vinovată a fost și Comisia județeană, care cu “sprijinul” fostului jurist Gabor Georgică nu a promovat recurs împotriva hotărârii Tribunalului Mureș, pe motiv că aceasta ar fi fost “perfect legală și temeinică”. La fel a procedat același Goergică și în cazul Compesesoratului Kopac Sovata, pe care, dacă vă mai surprinde, l-a apărat apoi împotriva Comisiei Județene.

Prefecți cu viziuni diferite

Singurul care a “tergiversat” retrocedarea pădurilor a fost prefectul Natea care, pe baza raportului comisiei alcătuite din Ferenczi Petru, secretarul Comisiei Județene, Lucian Mănișor, directorul pre atunci al OJCC, ing. șef Lucian Buțiu, ing. Ioan Barna, Susana Flueraș, consilierul juridic la Direcția Silvică, în prezența primarului Gheorghe Mogilă și a șefului Ocolului Răstolița, Felician Cotiso Străuț, a decis că Primăria Răstolița poate emite pretenții doar asupra a 1482, 7 ha de pădure și nicidecum 4339, fiind emisă în acest sens hotărârea nr. 540/L din 10 octombrie 2002, hotărâre rămasă însă fără efect.

Grofii se întorc

În urma rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii prin care Primăria Răstolița a devenit proprietara celor 4300 de ha de pădure, Direcția Silvică a fost somată să predea pădurile pe amplasamentele solicitate de administrația de pe Valea Mureșului.

Între timp însă, situația s-a complicat deoarece aceleași păduri sunt solicitate și de către urmașii grofilor Banffy și Bethlen, care prin casele de avocatură care le reprezintă le-au pus în vedere reprezentanților Direcției Silvice Mureș să nu pună în posesie primăria deoarece sunt pasibili de pedeapsă cu închisoarea, conform prevderilor Legii 247/2001.

Poate situația pe Vale nu ar fi fost atât de tensionată dacă judecătorii și-ar fi făcut, așa cum le cerea deontologia profesională, treaba, iar un funcționar al Prefecturii – ne gândim la Gabor Georgică nu și-ar fi apărat propriile-i interese în dauna celor ale statului. Ar fi interesant de văzut și ce motive au avut procurorii reghineni de a da NUP în cazul primarului Gheorghe Mogilă și a reprezentanților Comisiei Județene, deși este evident că procesul nu a fost corect, iar Răstolița, cu toate că nu avem nimic împotriva dreptului la proprietate al administrației locale, atâta vreme cât acesta ar fi legal, nu ar fi primit terenurile dacă recursul în anulare nu ar fi fost promovat cu întârziere.

“Au fost două sesizări penale împotriva mea, una depusă la PNA, iar cealaltă la Parchet, una a fost respinsă, iar cealaltă a fost soluționată cu NUP. Acum, ca să întindă coarda, au cerut constatarea nulității absolute a hotărârii definitive și irevocabile. Sunt interese mari la mijloc, tot o tărăgănează până retrocedează pădurile familiei Banffy”,

Gheorghe Mogilă, primarul comunei Răstolița

“Au fost cel puțin două comisii conduse de secretarul general al Prefecturii, domnul Ferenczi Petru care a verificat actele doveditoare. Tot ce s-a putut proba, s-a retrocedat. Cam 1400 și ceva de ha au putut fi dovedite. Paralel cu această acțiune, Primăria Răstolița a dat în judecată Comisia Județeană și a câștigat dreptul la cele peste 4000 de ha. Dar noi trebuia să avem o dovadă. În mod corect am emis titluri doar pe ce se putea dovedi”, Ovidiu Natea, ex-prefect de Mureș

“Avem o sentință definitivă și irevocabilă. Noi am atacat cu recurs, ne-a fost respins, iar acum suntem somați să le punem la dispoziție amplasamentele. Pe de altă parte, casele de avocatură Rozsa& Rozsa și Bejenaru Company din Cluj-Napoca, reprezentanții familiilor Bethlen și Banffy, ne-au pus în vedere să nu retrocedăm pădurile, sub sancțiunii închisorii. Suntem între ciocan și nicovală, conform Legii nr. 169 trebuie să ne oprim până la soluționarea tuturor cererilor. Primăriile nu prea aveau actele în regulă, iar proprietarii au venit cu CF exact pe amplasamanetul solicitat de primării “,

Cristian Chirteș, director general al Direcției Silvice Mureș

Ligia VORO