Arhitectură de prost gust

Câțiva arhitecți mureșeni și-au spus părerea despre modul în care s-a construit și se construiește în Târgu-Mureș. Clădirile din Târgu-Mureș realizate după anii ’70 și până în ‘90 au fost caracterizate de aceștia drept o catastrofă. Dan Ștefănescu crede că “cei care au bani să construiască au tot atâtea clase câte are și trenul”. Meritul pentru clădirile nereușite îl are Primăria pentru că “s-au făcut hardughii enorme, fără nici un gust, fără stil, fără un cap și o coadă”.

Dan Ștefănescu, arhitect Mall-ul din centru e ca nuca în perete!

“Arhitectura orașului Târgu-Mureș este predominant barocă. Ceea ce se construiește acum nu prea are legătură cu vreun stil, oricare ar fi el. În ceea ce privește felul în care se construiesc clădirile, s-au făcut hardughii enorme, fără nici un gust, fără stil, fără un cap și o coadă. Cei care au bani să construiască au tot atâtea clase câte are și trenul. Vina e a celor care au acceptat să se construiască așa. După părerea mea cel mai bine executate clădiri din Târgu-Mureș sunt cele care fac parte din ansamblul Piața Teatrului. Este un baroc modern, care a avut același proiect, foarte bine executat și un singur arhitect, Traian Săvescu, venit de la București. Despre clădirile care se ridică la ora actuală, pot aminti clădirea Mall-ului, care este în construcție acum în centru, a fost proiect prost, încă de la început. Nu știu cine a autorizat acel proiect și cine a făcut-o, a împiedicat definitiv rezolvarea problemei circulației pe sectorul centrului. Întreaga clădire e ca nuca în perete acolo. De fapt, acolo ar fi trebuit să fie un sens giratoriu, iar exact unde e clădirea acum, era plănuită ieșirea din pasajul subteran. E practic un ecran care te lovește în față. Deci aspectul unei clădiri ține foarte mult și de locul unde este amplasată. Aceeași clădire, ca cea de care vorbim, amplasată corespunzător ar fi fost foarte reușită. Iarăși, cartierele au fost un rău necesar, asta se vede azi în felul în care au fost proiectate locuințele. Calitatea proastă, a unora dintre blocurile cu apartamente, se vede la cheltuielile de întreținere și aici mă refer la proasta izolare termică și a confortului, care lasă de dorit. Cartierul Tudor mi se pare că arată chiar bine, față de blocurile din Dâmbu, care sunt amplasate chiar lângă centură și care arată oribil pentru că au un aspect hidos. Până și barăcile arată mai bine. În schimb, în Tudor găsim o execuție de calitate, proiectele au fost mai noi și influențate de ceea ce se numește modern. Față de toate orașele din țară, cu excepția orașului Piatra Neamț, pot spune că Târgu-Mureș-ul arată chiar foarte bine. Are o anumită clasă. Cu acest oraș se poate intra în Europa și asta e părerea multora. Mai ales că și centrul orașului începe să aibă o față occidentală. Aici există un control al construcțiilor și nu se ridică clădirile haotic. Totul este dirijat de primărie sub aspectul aliniamentului, al regimului de înălțime, al gradului de ocuparea terenului. De exemplu, la Platou ai nevoie de minim 1000 de metri pătrați pentru că se dorește mai mult spațiu verde și nu este perminsă desfășurarea clădirii pe mai mult de 15% din suprafața terenului. Fiecare zonă impune condiții, care în mare parte se respectă. Bineînțeles sunt și chestii absurde uneori. Dacă ne referim la înălțimea clădirilor, în Romănia, mai precis în București, se construiește maxim până în P+30, adică parter și 30 de etaje. Evident, va mai trece ceva timp până se va trece de această înălțime și va trebui să se facă treptat, pentru că altfel s-ar produce o discordanță. În Târgu-Mureș scara orașului este mică, regimul minim al locuințelor personale fiind de P+1, valabil și în localitățile limitrofe. Totodată se construiește foarte mult pe verticală din cauza lipsei de spațiu și asta pentru că orașul este mic, la scară europeană. Aș putea adăuga că poate peste câțiva ani se va ajunge să se construiască în Târgu-Mureș până la maxim P+15. După părerea mea cea mai prost realizată zonă este Platoul, pentru că acolo există o combinație între clădiri imense și hardughii care strică tot aspectul. Mulți au învățat pe pielea lor ce înseamnă o construcție realizată prost, încă din stadiul de proiect. Bineînțeles că foarte mult au ajutat și revistele de arhitectură și amenajări interioare din care oamenii au putut afla informații. Aș vrea totuși să transmit, colegilor mei arhitecți din oraș, să fie mai atenți la activitatea lor profesională și să găsească un echilibru între profit și calitate. Aș mai vrea să precizez și că toți cei care spun că lucrează proiectele pe calculator mint clienții. Proiectele făcute computerizat sunt proaste și asta se vede în momentul în care le pui în aplicare. Totul se face corect de mână”.

Pojan Draga Camelia, arhitect – Fiecare cartier să aibă parcări supraetajate

“În Târgu-Mureș, în funcție de perioada la care ne referim, avem cultura secesion și aici avem ca exemplu Palatul Culturii sau clădirea Prefecturii. Clădirea Primăriei Târgu-Mureș a vrut să fie un stil românesc brâncovenesc, dar datorită modificărilor în timp a devenit ce se vede. După 1990 putem spune că este prezent un amalgam de arhitectură, care încearcă să redea toate stilurile. Încercăm să implementăm o cultură a locuirii de la început, problema fiind, că beneficiarii sunt în așa manieră încât nu întotdeauna ascultă părerile specialistului. Dar se poate spune totuși că există de curând o cultură a locuirii, pentru că nu mai întâlnim acele locuințe tip vagon, în care se trecea dintr-o cameră în alta. Au apărut alte posibilități în sensul măririi numărului de camere pe apartament sau chiar a caselor. Înainte nu era voie să faci mai mult de cinci camere, dar astăzi poți, dacă te ține punga. Dacă ne luăm după normativele după care au fost făcute în general blocurile, ele aveau spații minime, exemplu camera de zi minim 18 metri pătrați, bucătărie șase metri, în care nu puteai face absolut nimic. Bine, era perioada economiei de materiale și energie care se introduceau în acest tip de clădiri. Acum toată lumea dorește spațiu mai mare, în care să nu te izbești de mobilă când treci dintr-un colț în altul. Eu atrag întotdeauna atenția clienților mei să aibă grijă că fiecare metru pătrat înseamnă consum suplimentar în ceea ce privește încălzirea, întreținerea, curățenia.

Un loc care nu îmi place deloc din punct de vedere al modului în care a fost realizat este Platoul, amplasat pe un deal instabil, cu alunecări, unde s-au executat construcții masive, greoaie și care reflectă grandomania. Ar fi foarte multe exemple de clădiri prost realizate în acest oraș. Dacă înainte aveam o regulă în ceea ce privește modul de amplasare a zonelor industriale, care au fost privatizate, vândute, revândute, reamenajate și transformate în alte funcțiuni, este tendința asta de alternare producție-locuire, depozit-locuire. Se vede acest mod de schimbare încă pe Bulevardul 1848, unde în mod logic ar fi trebuit să fie spații libere la parter unde să se amplaseze tot felul de servicii. Acum se vede transformarea acelor apartamente în tot felul de buticuri și magazine. Sunt puține care au mai rămas cu funcțiunea de locuire la parterul acelor blocuri. Referitor la acel Mall din centru, cred că este total greșit amplasat, pentru că este un conglomerat chiar în intersecția cea mai importantă din acest municipiu. Ce lipsesc în Târgu-Mureș sunt centre de afaceri, sedii administrative de birouri. Mai degrabă aș fi făcut o clădire ceva mai mare în care să am spații de închiriat pentru diferite firme, în loc ca acestea să fie în blocuri. Noi am obiectat ca specialiști în domeniu. Proiectul inițial era total diferit, iar ceea ce se construiește acum văd că este cu totul altceva. Dar nu poți face aprecieri până nu este gata. Totuși mai degrabă puneam acolo un hotel de cinci stele, ceea ce orașul nu are sau un centru de afaceri. Aș fi profitat de acel teren liber pentru a clădi ceva ce lipsea cu desăvârșire în oraș, în nici într-un caz comerț. În legătură cu cartierele, ele au fost create în perioade diferite, fiecare încercând să se conformeze unor anumite reguli. Înainte aceste cartiere erau foarte aeriate și cu spații verzi, distanțe corespunzătoare între clădiri. După o vreme, în Dâmbul Pietros a apărut așa numita regulă a macaralei, adică pentru a nu se muta macaraua, mai îndesăm un bloc. Așa a ajuns Tudorul, Dâmbul sau o parte din 7 Noiembrie. Pe lângă toate astea au mai apărut și garajele pe singurele spații verzi care au mai fost. Sunt urâte și prost amplasate. Ar fi trebuit ca în fiecare cartier să se prevadă o clădire de garaje supraetajate, unde cu pază și cu tot confortul cerut să se poată asigura parcarea mașinilor locuitorilor din zonă. În alte țări nu vezi pădurea de mașini care staționează pe străzi, sau în jurul cartierelor. Printre cele mai bine realizate clădiri din oraș, amintesc Palatul Culturii și Teatrul Național. Primăria vrea să reamenajeze Piața Teatrului, ceea ce nu îmi place deloc. Eu cred că ar trebui păstrată așa cum a fost gândită de Traian Săvescu, șeful meu de lucrări la facultate, arhitect din București. Vor să modifice tot pavajul, ori atunci când s-a făcut pavajul acela știu că s-au scos acele brichete galbene de pe străzile din oraș, special ca să dea patină și culoare Pieței Teatrului. Plus că, toată acea suită de terase și materiale care au fost puse pe platforme, inclusiv obiectele decorative au fost speciale. Dacă unii au valori, au pentru că au reușit să le păstreze în timp și spațiu așa cum au fost ele gândite. Trebuie să ne păstrăm valorile fără să le alterăm. Avem atâtea cartiere și centre care ar avea nevoie de cineva care să se ocupe de ele pentru a le oferi o față mai urbană. Centrele de cartiere au fost neglijate tocmai din cuza lipsei de bani și de interes, ori Târgu-Mureșul nu trebuie să aibă un singur centru. Am putea avea centre în fiecare cartier mai mare. Cred că se construiește haotic în Târgu-Mureș”.

Fișuș Dănuț Ioan, arhitect – S-a construit mult timp haotic după ’90!

“Multe clădiri din Târgu-Mureș sunt prost realizate, fără să amintesc clădirile dinainte de ’90, care nu stau bine chiar deloc. Cele realizate după anii ’70 și până în ’90 sunt o catastrofă, pentru că atunci au existat alte principii de a realiza arhitectură și urbanism. Părerea mea este că toată evoluția orașului în mare parte este nefericită. Acum urâtul este relativ, mie poate să îmi placă o anumită clădire, la altul poate să nu. Centrul este stricat de traficul înfiorător, multitudinea spațiilor comerciale. Firmele deschise la parterul blocurilor,în special cele de pe Bulevardul 1918, care strică și ele aspectul orașului, sunt acolo ca urmare a lipsei de spațiu din oraș. S-a construit mult timp haotic, intens după ’90, dar acum mai puțin. Bineînțeles, primăria a fost de vină pentru autorizarea lor și asta o spun mai ales din punctul de vedere a perioadei cât am fost arhitect șef, în primărie. Casa este o realizare care cere efort financiar, un efort care nu oricine îl poate face. Bineînțeles că primele exprimări care și până acum și de acum încolo o să fie a oamenilor care au ajuns la bani. Din nefericire, generația care a ajuns la bani, în prima fază, nu au realizat banii într-un mod normal. Au ajuns la bani niște oameni care nu au avut cultură. Ei au avut privilegiul să călătorească, au văzut niște modele și au crezut că dacă vin și le fac aici, ele se potrivesc”.

A consemnat Amalia MATEI