Fraudă în Azerbaidjan

Pentru a doua oară în tot atâtea săptămâni, spaţiul ex-sovietic va fi scena unei fraude electorale de mari proporţii. După ce la începutul lunii, Rusia si-a înscăunat propria marionetă la conducerea Ceceniei, pe 15 octombrie Azerbaidjanul va fi scena unui transfer dinastic de putere. Autorităţile azere au luat toate măsurile pentru ca tragicomedia electorală să fie încununată de succes, în ciuda faptului că alegerile prezidenţiale vor fi supravegheate de numeroşi observatori internaţionali, printre care şi un reprezentant al ZIARULUI de Mureş.    

Săptămâna trecută, candidatul prezidenţial Isa Gambar, preşedintele partidului de opoziţie Musavat, a declarat că autorităţile plănuiesc să măsluiască rezultatul alegerilor prezidenţiale din 15 octombrie: “Noi nu suspectăm; noi ştim că autorităţile se pregătesc să falsifice voturile. Angajaţii din sectorul de stat, inclusiv cei din transport, educaţie, energie, sectorul medical şi alte domenii, au fost înştiinţaţi că în ajunul alegerilor vor primi buletine de vot marcate în favoarea prim-ministrului Ilham Aliev. Oamenii au fost instruiţi să pună buletinele de vot în urne şi să returneze buletinele necompletate primite de la birourile de votare locale. Astfel de intenţii sunt anticonstituţionale, criminale”.
Practic, opoziţia acuză puterea că pune la cale un scenariu “neo-monarhic” de preluare al puterii, în cadrul căruia conducerea ţării să fie transferată în mâinile lui Ilham Aliev, fiul preşedintelui Heidar Aliev.

Stalin al Azerbaidjanului

Timp de peste trei decenii, scena politică a Azerbaidjanului, ţară cu zăcăminte bogate de petrol, a fost dominată de Heidar Aliev. În vârstă de 80 de ani, Aliev a fost în anii ’60 şeful KGB-ului din Azerbaidjan. Între 1969-1982 a îndeplinit funcţia de secretar al Partidului Comunist din Azerbaidjan, iar între 1982-1987 a fost membru în Biroul Politic al PCUS, fiind îndepărtat în cele din urmă de Gorbaciov, pentru că se opunea Perestroikăi. După o perioadă de recluziune, Aliev a revenit la putere în iunie 1993 şi a câştigat alegerile prezidenţiale în 1998. Ambele procese electorale au fost calificate de observatorii externi drept nedemocratice. În plus, mai multe organizaţii internaţionale au acuzat guvernul Aliev de corupţie şi încălcarea drepturilor omului.
În ciuda acestor realităţi, Heidar Aliev şi-a depus candidatura şi la alegerile prezidenţiale din 2003, însă planurile i-au fost dejucate de deteriorarea sănătăţii. Pe 21 aprilie, Aliev, care a fost operat în trecut la inimă şi prostată, a suferit un al doilea infarct. Preşedintele a fost transportat la un spital militar din Turcia, apoi la o clinică din Cleveland, unde se află şi în prezent.  

Dinastia Aliev

Pentru a nu-şi pierde privilegiile, clica aflată la putere a pus în practică strategia “tranziţiei dinastice”. Pe 4 august, parlamentul azer a aprobat numirea lui Ilham Aliev în funcţia de prim-ministru (potrivit constituţiei azere, dacă preşedintele este obligat să demisioneze sau moare în timpul mandatului său, premierul preia atribuţiile acestuia până la ţinerea alegerilor). Totodată, Ilham a fost desemnat candidatul la preşedinţie al partidului de guvernământ “Noul Azerbaidjan”. Cinismul autorităţilor a mers până acolo încît Heidar Aliev a fost păstrat pe lista candidaţilor până la începutul acestei luni, în speranţa că o însănătoşire miraculoasă îl va face apt să participe la alegeri. Totuşi, pe 2 octombrie, televiziunea naţională a prezentat un comunicat prin care Aliev tatăl a anunţat că se retrage din cursa electorală şi a sfătuit poporul să-l voteze pe Aliev junior.
Opoziţia a răspuns la această decizie prin organizarea unor demonstraţii de protest. Autorităţile au ripostat imediat, prin manevre de intimidare. Cea mai serioasă confruntare a avut loc pe 2 octombrie, în districtul Saatli, când sute de adepţi ai partidului de guvernământ au atacat activiştii din coaliţia Frontului Popular. În timpul ciocnirilor, s-au folosit bare de fier, lanţuri, bâte şi topoare, zeci de oameni fiind grav răniţi. Atmosfera electorală marcată de violenţă a provocat îngrijorare în Occident. Pe 4 octombrie, Departamentul de Stat al SUA a atenţionat guvernul azer în privinţa “hărţuirii şi violenţei îndreptate împotriva opoziţiei şi a activiştilor pentru drepturile omului” şi a criticat decizia Comisiei Electorale Centrale de a nu publica listele cu alegători. De asemenea, Statele Unite au alocat două milioane de dolari pentru a promova transparenţa electorală, furnizând şi fonduri pentru 150 de observatori internaţionali.

Interesul poartă fesul

Potrivit unui recent sondaj de opinie, majoritatea azerilor se aşteaptă ca alegerile să fie marcate de nereguli. La întrebarea “sunteţi de părere că alegerile prezidenţiale vor fi libere şi corecte”, 46 la sută din cei intervievaţi au răspus “nu”, 27 la sută “da”, iar 27 la sută “nu ştiu”.
Conform aceluiaşi sondaj, Isa Gambar, conducătorul Partidului Musavat ar obţine 36,3 la sută din voturi, în timp ce Ilham Aliev, conducătorul Partidului Noul Azerbaidjan ar culege 27,4 la sută din voturi. În aceste condiţii, majoritatea observatorilor politici cred că autorităţile vor recurge la fraude electorale masive pentru a garanta păstrarea puterii de către Ilham Aliev şi partidul “Noul Azerbaidjan”.
Cum opoziţia a promis că va scoate sute de mii de oameni în stradă dacă alegerile vor fi fraudate, există riscul unor frământări postelectorale cu consecinţe imprevizibile. Orice izbucnire de violenţă ar eroda sprijinul internaţional pentru Ilham, care este puternic sprijinit de administraţia Bush. În timpul recentei sale vizite în Statele Unite, Aliev jr. a fost avertizat că un răspuns violent la demonstraţii va fi considerat inacceptabil la Washington.
Cu toate acestea, Ilham Aliev ştie că protestele nu vor trece dincolo de nivelul declarativ. Fiul kagebistului Heidar mizează pe un atu inatacabil: interesul occidentalilor pentru petrolul Azerbaidjanului. Nu întâmplător, anul acesta a început construcţia unei conducte care va transporta petrol brut de la Marea Caspică spre portul turcesc Ceyhan. Firmele din Occident au investit în acest proiect mai multe miliarde de dolari. Concluzia o puteţi trage singuri.

Suprafaţă: 87 000 km2
Populaţie: 7 734 000 locuitori
Capitala: Baku – 1 149 000 locuitori
Religii: musulmani, ortodocşi ruşi, ortodocşi armeni
Speranţa de viaţă: 63 de ani
Venitul pe cap de locuitor: 1 460 dolari/an

Ilham Aliev – s-a născut în 1961 în Baku. A absolvit Institutul de Relaţii Internaţionale din Moscova în 1982. În mai 1994 a devenit vicepreşedintele companiei petroliere de stat a Azerbaidjanului. Din 2001 este preşedintele partidului de guvernământ.
Isa Qambar – candidatul Partidului Musavat, sprijinit de formaţiunea “Azerbaidjanul nostru”, care reuneşte 21 de partide.
S-a născut în 1957 la Baku şi a absolvit Universitatea de Istorie. Membru al parlamentului din 1990. A deţinut vreme de trei săptămâni funcţia de preşedinte al Azerbaidjanului, în 1992. Promite democratizarea ţării şi scoaterea ei din mizerie.