Avertismentul Sfântului Munte

Așa cum era de așteptat, întâlnirea de la Constantinopol dintre Papa Benedict al XVI-lea și Patriarhul ecumenic Bartolomeu I a provocat o mare tulburare în sânul ortodoxiei. Sfântul Munte Athos, garantul de facto al purității credinței ortodoxe, i-a trimis o epistolă patriarhului – sub a cărui jurisdicție se află, în care critică ultimele sale acțiuni și îi cere să nu accepte nici un compromis dogmatic cu catolicii.

După cum se știe, principala dimensiune a vizitei suveranului pontif în Turcia, desfășurată între 28 noiembrie – 1 decembrie 2006, a fost cea ecumenică. Atât la nivel declarativ, cât și prin gesturi semnificative, Benedict al XVI-lea, păstorul a peste un miliard de catolici, și Bartolomeu I, liderul spiritual onorific a 300 de milioane de credincioși ortodocși, și-au exprimat intenția de a elimina urmările Marii Schisme din 1054, cauzată de diferențele dogmatice și ecleziologice dintre Apusul și Răsăritul creștin, în special cele referitoare la purcederea Duhului Sfânt și primatul papal. Pe 30 noiembrie, Patriarhul ecumenic l-a întâmpinat pe Benedict al XVI-lea în biserica patriarhală Sfântul Gheorghe numindu-l “iubite frate” și și-a reînnoit angajamentul în vederea realizării deplinei comuniuni dintre Biserica Ortodoxă și cea Catolică. După participarea suveranului pontif la Sfânta Liturghie, cei doi lideri spirituali au semnat o declarație comună în care și-au exprimat intenția de a pregăti “marea zi a refacerii unității depline”. Totodată, ei au salutat activitatea Comisiei Mixte pentru Dialogul Teologic dintre Biserica Catolică și Bisericile Ortodoxe, constituită “în scopul declarat al restabilirii comuniunii depline”. În discursul ținut în biserica patriarhală, Benedict al XVI-lea a chemat la “refacerea – prin harul lui Dumnezeu – a deplinei comuniuni dintre Biserica Romei și Biserica Constantinopolului”, dar a insistat asupra rolului primordial al primatului papal – așa numitul ,,minister petrin”- în realizarea acestui obiectiv.

O săptămână mai târziu, Patriarhul ecumenic a dezvăluit că a făcut o importantă propunere concretă pentru cooperarea catolico-ortodoxă în timpul întâlnirii sale din 30 noiembrie cu Papa Benedict al XVI-lea. El a spus că nu poate dezvălui natura sugestiei pe care a făcut-o, dar a adăugat că suveranul pontif a părut destul de interesat și că acum așteaptă “un răspuns oficial”. Ulterior, surse din Patriarhia de Constantinopol au relatat că Bartolomeu I ar fi sugerat ca el și pontiful să participe personal la următoarea întâlnire a Comisiei Mixte de Dialog Teologic, care se va desfășura în 2007 la Ravenna, Italia.

“S-a cutremurat cerul”

Toate aceste desfășurări de evenimente i-au alarmat profund pe monahii de la Muntele Athos, care de-a lungul secolelor au vegheat mereu la păstrarea nealterată a adevărurilor de credință ortodoxe. Mai întâi, părinții mai multor chilii au semnat o scrisoare în care au cerut egumenilor și reprezentanților celor 20 de mănăstiri din Sfânta Kinotită – organul de conducere al Muntelui Athos – să ia o poziție fermă față de acțiunile Patriarhului Bartolomeu I legate de vizita Papei Benedict XVI la Constantinopol.

În document, monahii afirmă că “s-a cutremurat cerul și s-au întristat foarte Sfinții Părinți de vederea și de auzirea celor ce s-au petrecut în Fanar la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei în 30 noiembrie (stil nou) a.c. Lucruri pentru prima dată văzute și auzite în istoria de 2000 de ani a Bisericii. “Dogmele Părinților desconsiderate, tradițiile apostolice neluate în seamă și născocirile unor oameni noi ai bisericii înmulțite”, după cum zicea Sf. Vasile cel Mare despre întâmplări asemănătoare din epoca lui. Toate au devenit cu susul în jos, în sensul propriu al cuvintelor… Am permis să se despartă Biserica luptătoare de pe pământ de Biserica triumfătoare a sfinților din ceruri și să se unească cu Biserici și sinaxe ale ereticilor vicleni. Am supărat toți Sfinții Mucenici și Mărturisitori care s-au luptat până la sânge împotriva ereziilor pentru că am făcut zadarnice și de prisos luptele, mucenicia și mărturisirea lor. Nu s-ar întrista Cuvioșii Părinți Aghioriți care au refuzat să primească și să pomenească pe papa, văzând nu numai că respingem exemplul celor ce tac, dar și lucrăm cele împotrivă? Pentru ce atunci au suferit aceia și toți martirii de mai înainte și mărturisitorii?

Cunoașteți, cinstiți Părinți, mai bine decât noi faptele, declarațiile și deciziile neortodoxe și blasfemiatoare ale patriarhului ecumenic și a altor primați și episcopi care recomandă, în contrast evident cu canoanele Bisericii Ortodoxe, primirea și propovăduirea panereziei ecumenismului, a celei mai mari erezii eclesiologice din toate timpurile, care nu respectă unicitatea celei “Una Sfântă, Sobornicescă și Apostolească Biserică”, ci o identifică cu ereziile celor care primesc “tainele ereticilor” ca având și transmițând harul sfințitor și mântuitor.”… Cine va salva astăzi Biserica de panerezia ecumenismului și de viclenia papală? Espitolele de protest pe care le-a trimis din când în când Sf. Kinotită Patriarhului Ecumenic n-au dat nici un rezultat. Nu mai este timp de vorbe ci de fapte… Credem că după atâtea proteste, oral și în scris, după atâtea luări și reluări de poziție, retrageri și compromisuri, singurul lucru care-i va mulțumi pe ortodocși și-i va rușina pe rău-credincioși este întreruperea pomenirii patriarhului și a tuturor episcopilor care tac sau sunt de acord cu aceasta. Adunați, Sfinți Părinți, călugării mănăstirilor, schiturilor și chiliilor într-o sinaxă panmonahală, fie în Sf. Munte, fie în afara acestuia, și condamnați stâlpii ereziilor catolicismului și ecumenismului. Reluați lupta cea bună a credinței. Dacă dumneavoastră nu veți trece la fapte, vom prefera să lucrăm noi cele plăcute lui Dumnezeu (ta thearesta), iar nu cele mulțumitoare (ta evharesta). Dumnezeu să ne lumineze pe toți și Maica Domnului să acopere și să binecuvânteze grădina ei; să apere Biserica Ortodoxă de ereticii luptători împotriva sfinților și a Maicii Domnului precum și de păstori lipsiți de curaj care își lasă turma lor neapărată în fața lupilor (Ioan 10, 11-12 “păstorul cel bun, sufletul și-l pune pentru oile sale…”

Epistola Athosului

Reacția Sfintei Kinotite a Muntelui Athos a venit pe 30 decembrie 2006, când Patriarhului Bartolomeu i-a fost trimisă o epistolă cuprinzând o serie de obiecții legate de vizita Papei Benedict XVI la Constantinopol. Reprezentanții celor douăzeci de mănăstiri au precizat următoarele: “… simțim că avem o răspundere apăsătoare față de credincioșii… care ne socotesc un paznic neclintit al Sfintei Predanii… Din această pricină, cu durere, declarăm că nu suntem de acord cu rugăciunea în comun făcută de preafericirea voastră și cu participarea voastră la adunări liturgice și cu caracter religios care dau impresia că Biserica Ortodoxa îi acceptă pe romano-catolici și pe Papa ca fiind episcopul canonic al Romei…, recent încheiata vizită a Papei în Fanar (cartierul din Istanbul unde se găsește Patriarhia) și vizita Înalt Preasfinției Sale Arhiepiscopul Hristodul al Atenei la Vatican ne-au îndurerat profund inimile. Se prea poate să se fi dobândit vreun folos lumesc din toate acestea, însă în decursul acestor vizite s-au petrecut lucruri care sunt în conflict cu practicile ecleziologice ortodoxe. Primirea Papei de către Prea Fericirea voastră ca și când ar fi fost episcopul canonic al Romei, șederea sa pe scaunul arhieresc în timpul Dumnezeieștii Liturghii Ortodoxe, purtând omoforul; rostirea de către el a rugăciunii “Tatăl nostru”, sărutarea liturgică cu Patriarhul – toate depășesc o simplă rugăciune în comun și sunt oprite de Sfintele Canoane. Iar toate acestea au avut loc în condițiile în care tradiția papală nu s-a schimbat în nici un fel, păstrându-și politica și învățăturile eretice…”. În scrisoarea lor, părinții athoniți concluzionează că Biserica Papei este lipsită de succesiune apostolică și “fără de har” și îi reamintesc Patriarhului hotărârile dublei întâlniri din 1980 a Sfintei Kinotite a Athosului, hotărâre iscălită de toate mănăstirile Sfântului Munte și care afirmă: “… credem că Sfânta noastră Biserica Ortodoxă este cea una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică a lui Hristos, având deplinătatea Harului și a Adevărului, păstrând fără vreo întrerupere succesiunea apostolică. Dimpotrivă, “bisericile” și “confesiunile” apusene au răstălmăcit în multe privințe credința Scripturii, a Apostolilor și a Părinților, lipsindu-le harul cel sfințitor; ele nu au nici Taine adevărate, nici succesiune apostolică”.

Vremea cernerii

Rămâne de văzut care va fi efectul epistolei asupra acțiunilor Patriarhiei Ecumenice și a altor ierarhi vizați de avertismentul Sfântului Munte. Cert este că, așa cum spunea Părintele Rafail Noica în “Scrisoare către un Arhiereu”, “vremea este a cernerii. Va trebui să pierdem pe mulți din rândurile preoților și din numărul credincioșilor… Vom fi nevoiți să vedem propășiri și izbânzi din partea catolicismului și a celorlalte secte…, să răbdăm ocări și prigoane din afară, iar dinlăuntru smintiri, și poticniri, și vânzări (Apoc. 13, 7). Acum se va vedea, în sfârșit, ce va fi fost Biserică – și ce nu; acum – care va fi fost acel “popor binecredincios de pretutindenea” (cf. Liturghierelor recente), și ce anume va rămânea “neclătit de porțile iadului” (Mt. 16, 18)… și ce va trebui să cadă.”

Ioan BUTIURCÄ‚