Banda penală de la Band II

Capul răutăţilor este tot primarul Văidean

Alte fapte penale ale primarului din Band *Văidean F. Florin s-a folosit de romi nu doar pentru votul oferit pe tavă din 1990 încoace, ci şi pentru a face rost de teren pentru acoliţii lui * Asociaţia agricolă “Suseni”, al cărui director este fosta soţie a lui Văidean, a primit de la Direcţia Agricolă sute de milioane de lei subvenţii pe terenuri neînsămânţate * Taxa de piaţă este colectată în fiecare săptămână de şefa contabilă, profitul fiind de 500.000 de lei * O comună care se vrea oraş nu are apă curentă, iar oamenii cară apă de la două cişmele

Starea jalnică a comunei a fost semnalată de mai multe ori şi nu doar de publicaţia noastră. Anul trecut, atât televiziunile locale cât şi presa mureşeană atrăgeau atenţia că, în comuna Band nici un elev nu şi-a luat bacalaureatul. În materialele noastre nu vă mai obosim cu starea în care se află comuna, deoarece putem face un serial doar cu faptele penale ale primarului şi a echipei pe care şi-a format-o. Sau chiar un dosar, gata instrumentat pentru autorităţile interesate. Dar să intrăm în subiect.
Cei care nu deţin în proprietate teren agricol, au dreptul de a primi câte o jumătate de hectar din fondul de rezervă al comunei. Ştim foarte bine care este nivelul de educaţie al romilor şi, de asemenea, suntem conştienţi de cât de uşor pot fi manipulaţi sau cumpăraţi.
Primarul Văidean are în fiecare sat al comunei câte un om al său care îi rezolvă voturile, se luptă pentru ideile primarului, iar în schimb, beneficiază de “cadourile” primarului. Este vorba de ciobanul Boite Petru din Band, Nagy Odon din Mădăraş, Sfrâncean Teodor şi Bârleanu din satul Fânaţe. Un singur exemplu: în anul 2000 Boite Petru a spus că “Celor care nu votează cu Văidean, nu le primesc animalele în turmă”. Localnicii susţin că erau verificaţi unde pun ştampila în secţia de votare.
Legătura dintre ţigani, primar şi “baronii satelor” este urmăoarea: atunci când unul dintre racoliţii primarului are nevoie de teren, Văidean împroprietăreşte vreo 60 de ţigani. Aceste 30 ha de teren agricol sunt “cumpărate” de aceşti “baroni” cu câteva kilograme de carne. Am trecut cuvântul cumpărate între ghilimele deoarece proprietarii acestor terenuri nu au dreptul să le înstrăineze 10 ani de zile. Dar ajunge ca Boite Petru sau Bârleanu să adune titlurile de priprietate, ţiganii să ştie că au vândut terenul şi apoi, după câţiva ani, să mai semneze un contract de vânzare cumpărare. Dar poate cu această ocazie îi înştiinţează cineva că terenul este al lor!

Săptămânile viitoare vă vom descrie cum modul în care încearcă Bârleanu să pună mâna pe caseria bisericii, doar pentru că nu-l înghite pe preotul de acolo.

Director la Asociaţia Agricolă “Suseni” din Oroi este fosta soţie a primarului Văidean. Chiar dacă se însămânţează doar câteva zeci de hectare de teren, în raportarea care se predă la Direcţia Agricolă pentru a obţine subvenţii, se trec suprafeţe mult mai mari. Având în vedere că asociaţia s-a constituit imediat după 1990, statul, sau mai bine zis noi, a mai fost păgubit cu câteva sute de milioane şi din partea acestei asociaţii.

Citiţi săptămânile viitoare cum au fost măsluite voturile de la referendumul organizat pentru ca Band să devină oraş. Fapte povestite de cei care au fost delegaţi la secţiile de votare.

În mod normal o contabila şefă de la primărie nu trebuie să aibă nimic în comun cu colectarea taxei de piaţă. În schimb la Band are! Din taxa de piaţă se adună bani frumoşi în bugetul unei primării. Dar dacă se poate de ce n-ar intra în buzunarul unei persoane. La ultima colectare, prezentată şi consiliului local, s-au încasat 500.000 lei. Piaţa are 50 de tarabe pe care se percepe o taxă de 50.000 lei, iar în afară de asta fiecare om care are de vânzare un animal mai achită şi el o taxă. Doar din tarabe, săptămânal, ar trebui să se încaseze 5 milioane de lei. E simplu de dedus unde ajung restul banilor.
La fel e şi cu moara din comună. Anul trecut s-a înregistrat un profit de 40 de milioane. Au fost mulţi ofertanţi care ar fi închiriat această moară şi pentru suma de 100 de milioane de lei pe an. Banii erau încasaţi fără nici cel mai mic efort (ne referim la angajaţi, la contoale, şef peste moară etc., toate din partea primăriei) şi venea un profit mult mai substanţial la bugetul comunei. Dar nu s-a putut pentru că, cine mai lua “vama pe făină”?

Pentru introducerea apei curente nu există bani!

Una dintre cele mai mari comune din judeţ nu are apă curentă. Nici măcar apă potabilă. Singura sursă în reşedinţa de comună sunt cele două cişmele, care când au, când nu au apă. Mai sus am arătat două surse de venit deloc de neglijat şi care ar fi rezolvat această problemă, mai ales că, materialele (ţevi, bandă izolatoare, coturi etc.) sunt cumpărate de câţiva ani de zile iar fântânile cu cădere sunt şi ele identificate.
Nu sunt bani nici pentru a construi o balustradă peste un pod care a făcut trei victime. Singura cale de acces dinspre cătunul Valea Rece la Band este un pod de pe care au căzut şi au murit trei oameni datorită inexistenţei unei balustrăzi. Zilnic, copiii care merg la şcoală şi localnicii care trec acel pod sunt puşi în faţa unui real pericol. Din nou facem apel către organele abilitate să se sesizeze!