Băla – pe marginea prăpastiei

Situaţia în care se află comuna Băla nu este deloc de invidiat. Se poate spune că a ajuns într-un abis din care nu mai poate ieşi. Pe lângă faptul că poziţia geografică a comunei este total defavorabilă, drumurile de acces sunt atât de dezastruoase încât nu mulţi se încumetă să ajungă aici. Pe lângă aceste neajunsuri mai apar şi alte probleme, cum ar fi cea a apei potabile sau mai bine zis lipsa ei.

Comuna Băla este situată la o distanţă de 36 km de Târgu Mureş şi cam la aceeaşi distanţă şi faţă de Reghin. Dar problema cea mai mare rămâne nu distanţa faţă de cele două oraşe, ci faptul că drumurile de acces sunt catastrofale. Drumul judeţean care trece şi prin comuna Glodeni, în apropiere de Băla arată mai mult a teren arabil decât un drum asfaltat, şi asta deoarece gropile se întrec în lărgime şi adâncime. Cei care sunt nevoiţi să facă naveta nu pot să facă altceva decât să înjure. “Aşa nu se mai poate. Drumul este atât de stricat încât autobuzul abia poate să circule. Din această cauză pe cei cinci kilometri maşina trebuie să circule cu viteză mică şi asta înseamnă pierdere de timp. Se vede că e asfalt românesc, făcut în batjocură”, a spus un sătean care trebuie să suporte în fiecare zi  această rută infernală. Însă Consiliul Judeţean nu se grăbeşte să remedieze situaţia. “Drumul judeţean este catastrofal. Am cerut sprijinul celor de la CJ, dar au vrut să înceapă lucrările abia la sfârşitul anului trecut, prin luna octombrie, însă am refuzat. În primul rând, vremea era nefavorabilă, iar drumul necesită îngrijiri capitale. Până acum au fost astupate gropile, sau doar s-a lucrat pe tronsoane. Anul trecut prin mai s-a făcut o lucrare mai mare, dar pe o distanţă de doi kilometri şi care acum este într-o stare mai bună, dar restul drumului este dezastruos”, a declarat Ioan Mărginean, primarul comunei Băla. Mai grav este faptul că nu este alt drum de acces, mai ales acum pe timp de iarnă. Mai este un drum care leagă Băla de Ceauşu de Câmpie, dar iarna nu se poate circula pentru că maşinile de dezăpezire nu curăţă drumul. Legătură cu Voivodeni, comuna vecină, nu este deoarece nu s-a considerat niciodată că ar fi important ca cele două comune să fie legate. Practic Băla este o comună izolată.

Apa potabiă este plină de nitraţi

Probleme sunt şi cu apa. Comuna Băla face parte dintr-o microregiune (Glodeni, Voivodeni, Gorneşti, Breaza şi Băla), alături de care participă la programul Sapard. Proiectele sunt făcute încă de anul trecut, dar nu au fost depuse. Se estimează că lucrările de introducere a apei potabile costă în jur de un milion de euro. După cum afirmă cei de la primărie “nici nu ne-am grăbit, deoarece am auzit că nu se prea acceptă proiectele”. În plus a mai apărut o problemă majoră. Se pare că apele din fântâni şi izvoare nu sunt potabile. În urma analizelor efectuate de cei de la Sanepid s-a constatat că apele conţin cantităţi ridicate de nitraţi şi nitriţi, substanţe dăunătoare, mai ales pentru copii. “În comună avem cinci fântâni publice şi două izvoare, dar apa nu este potabilă. Totuşi oamenii consumă această apă deoarece altă sursă nu este. Când se va introduce apa potabilă aceste probleme vor dispărea. Până acum, conform proiectului, trebuia ca Voivodeniul să ne aprovizioneze cu apă, deoarece dispune de puţuri subterane. Însă s-a descoperit şi aici prezenţa în ape a nitraţilor. Se pare că vom aduce apă de la Staţia de epurare Reghin. Prezenţa acestor substanţe nocive reprezintă efectul infiltrării ierbicidelor şi a altor substanţe chimice în pânza de apă freatică”, a afirmat primarul comunei. Despre canalizare nici nu poate fi vorba, în schimb cu gazul nu sunt probleme.

Fără venituri proprii semnificative

Agricultura şi creşterea animalelor rămân singurele venituri ale sătenilor, căci despre o mică industrie nu poate fi vorba. Comuna se poate “mândri” doar cu o brutărie, câţiva agenţi comerciali (proprietari de magazine şi baruri), şi un singur atelier de tâmplărie. Investitorii nu sunt atraşi, dar nici sătenii nu vor să intre în afaceri. În primul rând distanţa mare faţă de cele două oraşe şi cheltuielile mari cu transportul descurajează şi pe cei mai optimişti întreprinzători. Nici nu e de mirare că veniturile proprii sunt aproape nule. Spre exemplu, anul trecut venitul total al comunei a fost de aproximativ 3,1 miliarde de lei, din care doar 217 milioane au reprezentat veniturile proprii.
Şcolile şi dispensarele nu au probleme mari. Recent au fost renovate, doar la capitolul dotare situaţia şchioapătă puţin. Un capitol rămas în urmă este cel al retrocedării terenurilor agricole şi al eliberării actelor de proprietate, un lucru extrem de important deoarece, în curând, sătenii fără aceste acte nu vor beneficia de subvenţii. “Oamenii lucrează pământul, dar nu au acte de proprietate. Deocamdată primesc subvenţii, deoarece încă se merge pe sistemul registrului agricol”, a declarat primarul.
Pentru Băla amplasarea geografică reprezintă cea mai mare piedică în calea evoluţiei. Investitorii nu vor să vină din cauza distanţei mari, deşi mână de lucru ar fi. Şi pentru ca totul să fie descurajator mai apare şi problema drumurilor care fac un acces şi mai dificil. Doar o minune mai poate aduce o schimbare în bine pentru această comună uitată de lume.

Creşterea animalelor este o activitate prosperă, deoarece este o sursă sigură de câştig. S-au înfiinţat mai multe centre de colectare a laptelui, şi oamenii au format chiar şi o asociaţie a crescătorilor de animale.

Atestarea documentară a comunei datează din 1237. Denumirea acesteia provine de la un fost mare proprietar de pământuri, cu numele de “Ioan de Băla”. De comună aparţin doar două sate: Băla şi Ercea. Populaţia este majoritar română (88 la sută), maghiarii sunt nesemnificativi, rromi având o pondere mai mare.

“Nu mai doresc să candidez pentru încă un mandat. Mi se pare mult prea stresant şi obositor. Oricum sunt destui săteni care vor să candideze pentru funcţia de primar. Acesta a fost primul meu mandat. Pe atunci am candidat din partea PD, dar după alegeri am trecut la PSD, deoarece promisiunile din partea acestui partid erau mai mari. În schimb, PD trecea printr-o perioadă de criză.” (Ioan Mărginean)