Istoria presei maghiare

Pentru maghiari e greu probabil să fie minoritari în România. Iar acest lucru se vede dacă studiem puţin istoria presei maghiare postdecembriste din judeţul Mureş. Primul lucru care trebuie menţionat când vine vorba despre presa maghiară e faptul că aceasta e marcată de ideea că e presa unei minorităţi. Iar acest lucru se vede din modul de abordare şi din preocuparea deosebită faţă de problemele etnice. Ceea ce e până la urmă un lucru normal.

Voros Zaszlo. Acesta era numele oficiosului de partid mureşean de limbă maghiară care a apărut până în ziua de 22 decembrie 1989. În 23 decembrie apărea primul număr din Nepujsag. Mulţi din vechea echipă se regăsesc şi acum în caseta redacţională. A urmat o perioadă de mari tulburări şi instabilitate pe plan politic şi social. Se spunea chiar că într-o vreme maghiarii citeau două ziare: Nepujsag şi Cuvântul Liber. Într-unul citeau articolul iar a doua zi, în celălalt, replica. La începutul anilor Â’90 tirajul cotidianului de limbă maghiară atingea între 30-40 de mii de exemplare pentru ca acum acesta să se situeze între 12 şi 16 mii de exemplare. Echipa a evoluat profesional lucru dovedit de premiul primit de redactorul şef al publicaţiei, Makkai Janos, din partea Societăţii Ziariştilor Maghiari din România.

A rămas un singur TabuÂ…

În 1994 apărea primul număr al revistei săptămânale de divertisment Tabu magazin. Nevoia unei astfel de publicaţii era evidentă în acea perioadă pentru că nu exista nimic pe piaţă care să răspundă nevoii de senzaţional a publicului maghiar. Era o publicaţie foarte populară şi în acelaşi timp şi puţin incomodă. Ca un element de culoare merită precizat că se organizau anual concursuri de miss la care câteodată partenerii fetelor erau demnitari UDMR. Publicaţia a rezistat până în 1999 când recesiunea economică şi o ofertă de colaborare venită din partea unui ziar nou, e vorba de cotidianul regional Kronika, a făcut ca echipa condusă de ziaristul Szucher Ervin să îşi schimbe locul de muncă. Asta cu toate că tirajul mediu al Tabu era de aproximativ 8000 de exemplare săptămânal.

O Kronika a zilelor noastre

Primul număr al cotidianului deţinut de câţiva oameni de afaceri din Ungaria a apărut în toamna lui 1999. La subredacţia din Târgu Mureş lucrează acum patru persoane iar tipul de presă practicat de aceştia se vrea unul diferit. Se încearcă evitarea oricărei influenţe politice şi delimitarea clară a articolelor de informaţie de comentarii. Tirajul oficial al Kronika este de 14.000 de exemplare dintre care o mare parte se distribuie în judeţul Mureş.  
O altă publicaţie care are o subredacţie în Târgu Mureş este Romaniai Magyar Szo. Săptămânalul se tipăreşte la Bucureşti şi este continuatorul publicaţiei care înainte de 1989 purta numele de “Elore”.

Viaţa scurtăÂ…

Alte câteva publicaţii care nu au rezistat prea mult pe piaţă sunt Itthon editat de UDMR înainte de alegerile din 1992, Argus (supliment lunar de divertisment al Nepujsag) şi Erdelyi Figyalo (fost Uj Elet) care era o revistă bisăptămânală foarte citită, asemănătoare ca stil cu Flacăra şi care a dispărut în 1993.
În concluzie, s-ar putea spune că presa maghiară din România seamănă mai degrabă cu cea din Ungaria mai ales datorită tradiţiilor păstrate în această zonă. Practic presa maghiară nu e una bombastică, nu e una în care vei găsi articole de scandal ci e mai degrabă analitică şi îndreptată spre problemele comunitare. Asta nu înseamnă neapărat o excludere a chestiunilor de interes regional sau chiar naţional.

Cotidianul Ziua a încercat în 1999 un experiment care s-a dovedit în cele din urmă unul nereuşit. A Nap (Ziua) s-a vrut a fi un soi de copie în limba maghiară a ceea ce scria Ziua însă iniţiativa s-a dovedit a fi condamnată la moarte încă de la început din simplul motiv că nu se încerca o abordare a subiectelor din punct de vedere minoritar. În plus, existau anumite chestiuni delicate cum ar fi fost preconizata Universitate Maghiară de Stat care nu erau tratate aşa cum şi-ar fi dorit maghiarii.