Prăpădul
La orizont se adună nori negri, prevestind un mare dezastru. Catastrofele naturale, terorismul global, războiul religiilor, sunt doar câteva din scenariile care au trecut din planul ficțiunii în cel al iminenței sau realității. Viața planetei este amenințată de schimbările climei. Inundații catastrofale, uragane, cutremure, incendii, tsunami bulversează omenirea. Lumea politică nu poate lipsi din acest peisaj sumbru.
“Lumea nu va mai fi la fel de acum încolo”, exclamau acum patru ani comentatorii atentatelor din 11 septembrie 2001. Evenimentele care s-au succedat par să le fi dat dreptate. Astăzi, omenirea simte cum la orizont se adună nori negri, prevestind un dezastru necunoscut până acum lumii. Catastrofele naturale, terorismul global, războiul religiilor, sunt doar câteva din scenariile care au trecut din planul ficțiunii în cel al iminenței sau realității. Semn că, așa cum spun călugării de la Muntele Athos, profețiile biblice se împlinesc sub ochii noștri, iar vremurile apocaliptice bat la ușă.
Bomba care ticăie
“Al treilea război mondial a început la 11 septembrie”. Astfel își începea șeful Mossad-ului discursul rostit în fața liderilor Congresului american, la două luni după atacurile teroriste împotriva Americii. Conducătorul serviciilor secrete israeliene avertiza că, după mai bine de un mileniu de conflicte, ciocnirea dintre civilizațiile islamică și occidentală a intrat în faza finală. Știm ce a urmat. Mii de civili au fost omorâți și răniți în atentate sângeroase la Bali, Istanbul, Madrid sau Londra. Totul, în numele Islamului, o religie despre care profetul ei, Mahomed, a prezis că va domina într-o zi lumea. În prezent, vârful de lance al fundamentalismului musulman este al-Qaeda, organizația condusă de Osama ben Laden, al cărei scop declarat este instaurarea califatului mondial. Pericolul este uriaș deoarece, spre deosebire de călăreții lui Saladin sau ienicerii sultanului Mahomed, arhanghelii moderni ai terorii au la dispoziție bombe de mare putere și se pregătesc să folosească arme de distrugere în masă.
Allah akbar
Pentru a înțelege de ce Europa și America sunt în primejdie de moarte, iar lumile creștină și musulmană în pragul coliziunii, este necesar să aruncăm o privire asupra fundamentelor teologiei islamice. În ochii musulmanilor, creștinii, considerați, alături de evrei, deținătorii unei părți a revelației primite de Avraam, sunt niște falsificatori ai scrierilor sfinte, care anunțau venirea lui Mahomed. Potrivit islamiștilor, eroarea creștinilor rezidă în divinizarea lui Iisus și în dogma Trinității, pe care Coranul le califică drept cele mai mari blasfemii. Pentru Coran, Iisus nu reprezintă decât un om, un profet, la fel ca și Mahomed, și în nici un caz Fiul lui Dumnezeu. Doctrina esențială a Islamului respinge Sfânta Treime și este conținută în faimoasa profesiune de credință musulmană – “La ilaha ill’allah wa Muhammad rasul allah” (Nu există alt Dumnezeu decât Dumnezeu și Mahomed este profetul său). Consecința ultimă a acestei dogme ultra-monoteiste este unicitatea finală și islamică a societății umane, de unde și necesitatea de a islamiza planeta. Mișcarea fundamentalistă nu este altceva decât reflectarea acestui ideal religios și politic al Islamului, pe care ben Laden și nenumărații săi adepți doresc să-l împlinească, cu orice preț.
Trădarea Occidentului
Fără să-și dea seama, marele complice al executării planului islamist este chiar Occidentul, a cărui criză spirituală și pasivitate a hrănit ascensiunea fundamentalismului musulman pe propriul teritoriu. Statisticile vorbesc de la sine. În Franța, Marea Britanie, Italia sau Germania, țări aflate în prima linie a jihadului, prezența în biserici a scăzut la sub cinci la sută din totalul populației. Anglicanii au devenit o minoritate în Anglia, iar Spania, altădată bastionul catolicismului, s-a transformat în mai puțin de o generație înt-una din cele mai secularizate țări din Europa, legalizând pe rând divorțul, avortul și mariajele homosexuale. Situația nu este mai strălucită nici în state protestante ca Olanda, Danemarca, Suedia sau Finlanda, unde pastorii care binecuvântează căsătoriile homosexuale, susțin eutanasia sau pun la îndoială însăși existența lui Dumnezeu, au devenit un peisaj familiar. Cel mai puternic semn al decadenței spirituale este însă faptul că proiectul noii Constituții Europene nu face nici măcar o referire la Dumnezeu, deși Europa a fost vreme de mai bine de un mileniu centrul civilizației creștine. În paralel, imigranții musulmani și urmașii lor, în număr de 18 milioane pe bătrânul continent, își practică religia cu fervoare, iar moscheile se răspândesc pe tot continentul, adeseori cu sprijinul substanțial al congregațiilor creștine învecinate, fără că acest lucru să diminueaze disprețul musulmanilor pentru o civilizație pe care o socotesc în putrefacție. Nu întâmplător, în Franța, națiune cu 60 de milioane de locuitori, numărul musulmanilor practicanți l-a depășit pe cel al botezaților catolici, de aproximativ patru milioane.
Pe viață și pe moarte
În aceste condiții, nu este de mirare că Europa se confruntă cu o generație de militanți islamici la fel de radicală ca și cea din Orientul Mijlociu. Faptul că nici o țară nu se mai poate considera la adăpost de un atac terorist a fost confirmat de ultimatumul lansat de Brigăzile Abu Hafs al-Masri, la câteva zile după atentatele de la Londra, din 7 iulie. Militanții musulmani au cerut, în termen de o lună, retragerea trupelor țărilor europene care și-au trimis, la rugămintea SUA, soldații în Irak. În caz contrar, teroriștii au promis, celor care nu le dau ascultare, atacuri similare celui de la Londra, începând cu data de 15 august. Retorica confruntării a escaladat după ce egipteanul Mohamed el-Amir, tatăl lui Mohamed Atta, conducătorul primului avion care a izbit Turnuril Gemene, a declarat că atacurile din SUA și Marea Britanie au marcat începutul unui război religios de 50 de ani, în care vor fi implicați mulți luptători kamikaze. El-Amir a asemuit celulele teroriste de pe cuprinsul globului cu “o bombă nucleară care a fost activată și ticăie”.
Semnul cel mai elocvent că lumea se află în pragul unei ciocniri pe viață și pe moarte a venit din partea unui congressmen american, Tom Tancredo, care a avertizat că SUA ar putea bombarda locurile sfinte ale Islamului, inclusiv Mecca, dacă fundamentaliștii musulmani vor efectua un atentat nuclear pe solul Americii.
Numărătoarea inversă
Nici lumea islamică nu stă cu mâinile în sân. Regimul fundamentalist iranian a pornit într-o cursă contracronometru pentru a dobândi bomba atomică, pe care intenționează să o folosească împotriva Israelului și Statelor Unite. O înregistrare făcută publică după o ședință a Gărzilor Revoluționare nu lasă nici un dubiu asupra intențiilor ayatollahilor iranieni: “Rachetele noastre sunt pregătite și îndată ce vor sosi instrucțiuni de la liderul Ali Khamenei, vom lovi orașele și instalațiile lor. Frontul global al infidelilor este un front împotriva lui Allah și a musulmanilor, iar noi trebuie să folosim tot ce avem pentru a lovi acest front, prin intermediul operațiunilor sinucigașe sau a rachetelor noastre. Există 29 de obiective precise în Statele Unite și Occident. Am spionat deja aceste amplasamente și știm cum să le lovim”.
Posibilitatea ca Orientul Mijlociu să producă scânteia care să declanșeze al treilea război mondial este întărită și de existența planului israelian “Daniel”, care prevede lansarea de lovituri atomice preventive împotriva țărilor arabe, pentru a preveni formarea unei coaliții islamice dotate cu arme de distrugere în masă.
Fără ca cei mai mulți să-și dea seama, lumea se îndreaptă spre cele mai dramatice împliniri ale vechii profeții biblice, când “soarele se va întuneca și luna va fi roșie ca sângele, înainte de venirea zilei celei mari și înfricoșătoare a Domnului” (proorocul Ioil), iar necazul va fi așa de mare,” cum n-a fost niciodată de la începutul lumii până acum, și nici nu va mai fi” (Matei 24:21).
Natura, ucigașul omenirii
Planeta nu mai e cum o știam. Schimbările climaterice ne afectează pe toți, oriunde ne-am afla. Defrișările de-a valma și poluarea au adus inundații catastrofale, secete nefirești și alte ciudățenii. Deși credeam că am supus natura, aceasta ne arată cine e șeful. Va mai putea fi totul ca la început?
Generația noastră e martora unei creșteri dramatice a bolilor ciudate, a cutremurelor de pământ și a altor dezastre naturale. Oamenii de știință avertizează cu privire la deteriorarea iremediabilă a planetei. Calota polară se topește vara într-un ritm mai mare decât se poate reface în timpul iernii. Incendiile devastatoare care până nu demult afectau doar anumite zone în perioade precise ale anului, acum apar în cele mai neașteptate locuri. Secete prelungite s-au făcut simțite în sud- vestul Europei, în timp ce în sud-est plouă necontenit. Ninge în deșert peste cămilele în stare de șoc. Valuri uriașe înghit viețile a sute de mii de oameni. Cutremurele, uraganele și taifunurile au crescut în intensitate dar și ca număr. Emisiile de gaze poluante din atmosferă cresc proporțional, de la un an la altul. Din cauza tăierii pădurilor tropicale și nu numai, o cantitate tot mai mare de gaze rămâne neprocesată de “plămânul planetei”. Așa s-a format în atmosferă o peliculă nocivă, care deja a afectat serios stratul de ozon. Prin celebrele “găuri de ozon” își fac loc încet, dar sigur, razele ultraviolete și emisiile din spațiu, deloc sănătoase pentru noi și planetă. Și toate acestea pentru că noi oamenii, singura specie înzestrată cu rațiune, cum ne place să ne lăudăm, am intervenit prin acțiunile noastre și am afectat fragilul echilibru al planetei albastre. Dezechilibrul introdus de om în natură tinde să cuprindă întreg Pământul și să ne înghită pe toți într-o uriașa necropolă. Așa cum a fost profețit. Încă acum 2000 de ani.
Potrivit șefului Academiei Naționale de Știință a Statelor Unite, Ralph Cicerone, “concentrația de dioxid de carbon din atmosferă a atins cel mai înalt nivel din ultimii 400 000 de ani și continuă să crească.” 15 din cele 24 de ecosisteme vitale pentru întreținerea vieții pe pământ au fost grav degradate sau distruse. 12 la sută din speciile de păsări, 25 la sută din speciile de mamifere și 30 la sută din cele de amfibiene sunt amenințate cu extincția. Printre consecințele pe termen lung prevăzute de specialiști se numără inundarea vestului Olandei, mega-secete în nordul Europei și sudul Chinei.
Cercetătorul Nick Brooks susține că “încălzirea globală va modifcia complet clima din multe regiuni ale globului. Consecințele vor fi insecuritatea alimentară mondială, prăbușirea pe scară largă a sistemelor sociale existente, migrarea în masă, conflicte pentru acapararea resurselor în diferite părți ale lumii.”
Incendiile din pădurile din sudul Europei au mistuit zeci de mii de hectare. Seceta din această vară este cea mai gravă în Portugalia din ultimii 60 de ani. Pagubele în agricultură sunt estimate la aproape doua procente din PIB-ul țării. În multe regiuni din Spania au fost impuse restricții de folosire a apei potabile. Franța, Italia și Grecia sunt cuprinse de caniculă. Un val de căldură fără precedent s-a abatut asupra vestului SUA provocând moartea a 18 persoane numai în orașul Phoenix.
Potopul românesc
La începutul anului 2005, la o oră târzie din noapte, un “prezicător” ne anunța, pe un post de televiziune, că pentru România anul acesta va fi unul dezastruos. Că natura se va dezlănțui, și, sub o formă sau alta, până la iarnă vom avea de suferit în mod constant. “Când vom crede că răul a trecut, de abia apoi se va dezlănțui iadul. Și iadul s-a dezlănțuit.
Cuvintele pot cuprinde cu mare greutate dezastrul produs de ape, în mai puțin de o săptămână, în aproape toată România. Ceea ce la început părea să reprezinte tradiționalele indundații de vară s-a transformat, treptat, într-o mostră de Apocalipsă. Case luate de viitură ca niște castele de nisip, ape revărsate peste sate cu o forță inimaginabilă, localități apcoperite complet de apă, ploi interminabile. Cam acesta a fost peisajul care a șocat o lume întreagă.
Potrivit unui bilanț, cinic spus încă provizoriu, inundațiile din acest an au afectat un număr de 538 de localități, din 32 de județe. Apa a năvălit cu putere inundând peste 20.000 de locuințe, luând cu ea peste 500 de case și 25.500 de anexe gospodărești. Numărul persoanelor evacuate a fost de 15.396, iar peste 1.500 de oameni au rămas izolați între ape vrăjmașe, timp de mai multe zile. Apa revărsată a acoperit peste 100.000 de hectare de teren agricol și fânețe, a lăsat în beznă oamenii din 229 de localități, a distrus 88 de km de drumuri naționale, peste 400 de km de drumuri județene, 800 km de drumuri comunale, 445 de poduri și 769 de podețe.
Despre numărul animalelor înnecate de viituri nu se știe nimic exact. Se estimează doar că ar fi de aproape 100.000. Dar cel mai sumbru bilanț este cel al vieților omenești pierdute. Pentru că 26 de oameni au murit și alți patru sunt dați dispăruți.
Din fericire, județul Mureș nu a fost afectat foarte tare de inundații, în comparație cu ceea ce s-a întâmplat în alte județe, dar cei care locuiesc în zone cu un grad ridicat de risc, în ceea ce privește inundațiile, au motive să fie îngrijorați. Natura dezlănțuită, lipsa de reacție a unora dintre cei care au obligația să vegheze și problemele mari ivite din exploatarea nesăbuită a fondului forestier îi obligă să stea cu frica în sân și să se întrebe: “Când va veni rândul nostru?
Eugenia KISS
Ioan BUTIURCA



