Biserica ortodoxă nu e agreată la Miercurea Nirajului

În prezența unor înalte fețe bisericești – ÎPS Andrei, arhiepiscop de Alba-Iulia și PS Protopopul Gheorghe Șincan – pe data de 26 decembrie 2008, la Miercurea Nirajului a fost sfințită o cruce, primul pas spre ridicarea în viitor, la locul respectiv, a unei biserici ortodoxe. Actul în sine, dar mai ales intenția de viitor a micii comunități ortodoxe din localitate nu s-a bucurat de înțelegerea cuvenită din partea autorităților locale. Mai mult chiar, în noaptea Anului Nou, cu o ură viscerală crucea a fost ruptă de persoane necunoscute, pentru ca ulterior, la câteva zile după acel act reprobabil, să fie ridicată din ordinul și în prezența câtorva membri ai Consiliului Local din Miercurea Nirajului. Abuz sau intrarea în legalitate? Dar care este de fapt „starea de legalitate”? Cea invocată de Consiliul Local sau cea declarată de instanțele mureșene? Care este starea de spirit în rândurile comunității românești care după asemenea manifestări se simte amenințată?

Pe data de 11 ianuarie 2009 am fost la Miercurea Nirajului pentru mai mult de patru ore. Doream să inaugurez o nouă rubrică în Ziarul de Mureș, dar cele petrecute acolo m-au determinat pentru moment să-mi schimb gândurile și să scriu acest articol. Am discutat cu preotul ortodox, cu câțiva localnici…Situația nu este nici pe departe tensionată așa cum au încercat unele persoane să o prezinte în media. În momentul de față, românii și maghiarii au alte griji și preocupări. La nivelul oamenilor simpli există un nivel de toleranță mai mult decât acceptabil. Probleme încearcă să creeze cei care cred și susțin că-i reprezintă pe localnici. Mai ales atunci când nu au suficientă înțelepciune și abilitate de a rezolva simplu, situațiile simple. Preotul ortodox își susține punctul de vedere printr-o documentație vastă din care nu lipsesc actele doveditoare, precum actul de donație, de întăbulare, de proprietate și hotărâri ale instanțelor mureșene care au dat câștig de cauză Bisericii ortodoxe în dauna reclamantului, Consiliul Local Miercurea Nirajului. Acesta din urmă clamează sus și tare că terenul respectiv este domeniu public invocând HG nr. 964/2002. Până una-alta, în centrul orașului unde mai există trei biserici (catolică, reformată și unitariană) ortodocșii, care dețin la marginea orașului o mică și insalubră capelă, nu sunt doriți. Să fie acesta un act de intoleranță religioasă cu conotații etnice?

Un tânăr preot

și problemele lui

Preotul ortodox Dorel Șandor din Miercurea Nirajului este tânăr și păstorește o comunitate relativ redusă, circa 100 de suflete. De la bun început s-a confruntat cu probleme. Oficiază slujbele într-o capelă insalubră, loc unde se află și Casa parohială. El și enoriașii săi își doresc o biserică, dar și un cimitir pentru că – poate părea paradoxal – nu au un cimitir pentru morții lor. Discutând despre cele petrecute recent la Miercurea Nirajului, preotul Dorel Șandor a declarat: „Întăbularea s-a făcut în baza unui act de donație din 1939, iar autoritățile maghiare de ocupație, au eliberat în 1942 un act de proprietate referitor la terenul pe care Primăria îl consideră acum ca fiind în cadrul domeniului public, dar care din punctul nostru de vedere, pe baza actelor pe care le avem, dar și pe baza hotărârilor pronunțate de instanțele judecătorești, are o situație juridică clar reglementată. În Mirecurea Nirajului sunt 100 de credincioși ortodocși, noi nu avem un cimitir al nostru și ce să mai vorbim de o biserică în care să ne rugăm? E drept că în centrul orașului sunt trei biserici: una catolică, una reformată și o alta unitariană. Noi ne rugăm într-o capelă, în care este și casa parohială. Vreau să precizez că din punct de vedere administrativ capela în care ne ținem slujbele aparține de satul Sântandrei”.

Ce spune deputatul UDMR Kerekes Károly?

Din păcate, pe primarul din Miercurea Nirajului, Daskel Laszlo, nu am reușit să-l contactez pentru că nu a răspuns la telefon. L-am contactat în schimb pe deputatul UDMR, Kerekes Károly. Cu multă amabilitate, domnia sa – care se bucură de multă apreciere în zonă – mi-a precizat punctul de vedere: „Eu cred că problema nu este de natură politică. Ea este mai degrabă de natură administrativă, dar în primul rând e vorba de respectarea legalității. Prin HG nr. 964/2002- anexa 60, poz. 76 a fost atestat parcul central, inclusiv terenul în discuție, ca bun aparținător domeniului public al orașului Miercurea Nirajului, act normativ necontestat de nimeni nici pe cale administrativă, nici pe cale judecătorească. Potrivit prevederilor art. 8, pct. d din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi, persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate, au obligația să nu diminueze suprafețele inventariate ca zone verzi. Potrivit prevederilor art. 25 alin. 1) pct. a) din aceeași lege nerespectarea prevederilor 8 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1000 lei la 10000 lei. Potrivit art. 71 alin. (1) din OUG nr 195/2005 privind protecția mediului , schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare, re

ducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor, este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora, iar potrivit prevederilor alin. 2 al aceluiași articol de lege, actele administative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea acestor prevederi sunt lovite de nulitate absolută. Potrivit prevederilor art. 33 alin. (4) din Legea nr.50/ 1991, construcțiile executate fără autorizație de construire pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al localității pot fi desființate pe cale administrativă de autoritatea administrației publice competente, fără sesizarea instanțelor judecătorești și pe cheltuiala contravenientului”. Scurt și la obiect am putea spune…

Dar ce spun și instanțele mureșene?

Prin sentința civilă nr. 1222/2001 a Judecătoriei Târgu-Mureș (irevocabilă) s-a statuat că terenul în litigiu nu face parte din domeniul public al Consiliului Local și nici nu face obiectul dreptului de proprietate al acesteia. Perseverând în acțiunile sale contra Bisericii ortodoxe, Consiliul Local nu a avut câștig de cauză nici la instanțele superioare. Prin decizia civilă nr. 273/23.06.2006, pronunțată în dosarul nr. 611/2006 Tribunalul Mureș a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant, Consiliul Local Miercurea Nirajului, jud. Mureș, împotriva sentinței civile nr. 4765/29.11.2005 a Judecătoriei Târgu-Mureș pronunțată în dosarul nr. 2613/2005. În Decizia nr. 230/R a Curții de Apel Târgu-Mureș, se specifica că „Examinându-se apelul declarat prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art. 295-296 Cod procedură civilă, instanța de control judiciar a constatat că acesta este nefondat. Erau constatate ca nefondate și susținerile reclamantului potrivit cărora terenul în litigiu i-ar fi revenit, deoarece potrivit art. 36 din Dc. Lege nr. 177/1948, averea cultelor dispărute sau a căror recunoaștere a fost retrasă aparține de drept Statului. Chiar dacă art. 36 din Dc. Nr. 177/1948 ar fi aplicabil în speță, imobilul în litigiu, ar reveni Statului Român, persoană juridică diferită de orașul Miercurea Nirajului. În Decizia nr. 230/R din 28 februarie 2007, recursul promovat de Consiliul Local Miercurea Nirajului împotriva deciziei civile nr. 273 din 23 iunie 2006 a Tribunalului Mureș era respins ca nefondat”. Este evident că în momentul de față, când decizii ale instanțelor judecătorești sunt ignorate cu bună știință la Miercurea Nirajului, se impune o luare de atitudine și din partea Prefectului, ca reprezentant al statului român în teritoriu. O așteptăm…

Nicolae BALINT

nicolae@ziaruldemures.ro

„În concluzie, Primăria orașului Miercurea Nirajului a procedat perfect legal, refuzând emiterea autorizației de construire, iar după ce biserica nu s-a confomat somației de demolare, a procedat legal la desființarea monumentului. Am tot respectul față de BOR, dar respectare legii este obligatorie și pentru aceasta. Nimeni nu contestă dreptul vreunei confesiuni de a-și construi lăcașuri, așadar nici bisericii otodoxe din localitate. Ca o opinie personală, mai degrabă am avea nevoie să construim spitale, cămine de bătrâni și altele cu destinație de protecție socială, pe bani publici. Așa sunt informat că li s-a oferit ortodocșilor un teren pentru construirea bisericii. Este vorba de un teren în centrul orașului, la rândul de case, așa cum sunt așezate și lăcașurile altor confesiuni. Dacă cu toate acestea, BOR insistă ca lăcașul să fie construit chiar în parc, prin nesocotirea legii, consider că ea manifestă o ambiție nemăsurată, vrând să demonstreze supremația ortodoxiei în zonă, ceea ce provoacă indignarea justificată a locuitorilor din Miercurea Nirajului”.

Kerekes Károly, deputat UDMR

“O parte a populației locale s-a adresat printr-o scrisoare deschisă, politicienilor maghiari din Transilvania din cauza descălecării bisericilor cu cupole de ceapă din Miercurea Nirajului. Locuitorii orașului sunt revoltați deoarece în cea de-a doua zi de Crăciun, parohia greacă de răsărit, a așezat piatra de temelie a celei de-a treia biserici ortodoxe din localitate. Acest fapt s-a întâmplat în ciuda faptului că partea de nord a parcului central din Miercurea Nirajului a ajuns, în circumstanțe necunoscute, din proprietatea parohiei greco-catolice, în cea a confesiunii ortodoxe…Ei (locuitorii din Miercurea Nirajului – n.a.) consideră că noua biserică ortodoxă ar diminua caracterul tradițional istoric al pieței din Miercurea Nirajului și ar prezenta o falsă imagine despre trecutul și prezentul localității, precum și despre compoziția confesiunilor. Această micuță comunitate religioasă are deja două biserici în orașul nostru…”

(Cotidianul “Uj Magyar Szo”, nr. 251 din 30 decembrie 2008,

pagina 9, articolul “Localitatea Miercurea Nirajului se revoltă

împotriva descălecării bisericilor cu cupole de ceapă”)