Bogata comună săracă

Un “via Apia” modern va trece prin comuna ce luptă cu supravieţuirea

Bogata de Mureş este una din comunele prin care va trece celebra autostradă. Construcţia acesteia, reprezintă pentru săteni, la ora actuală, un motiv de scandal. Lăsând la o parte această situaţie, comuna mai are de înfruntat şi sărăcia,ce tinde să se cronicizeze. Până şi iluminatul a devenit un lux.

Aflată la patru kilometri distanţă de Luduş, comuna Bogata de Mureş, cuprinde doar două sate: Bogata şi Ranta. La ora actuală, principala problemă a sătenilor este construcţia autostrăzii. Şi asta, datorită faptului că ea va afecta o parte a satului. Conform proiectului iniţial, pentru construcţia autostrăzii, trebuie demolate câteva case, lucru destul de neplăcut pentru cei afectaţi, mai ales că persoanele vizate fac parte din familii foarte sărace. Nici ideea unei despăgubiri nu le surâde. Un al doilea proiect, conceput de CL, propune trasarea autostrăzii pe un traiect care nu ar necesita demolări. Problema e că ar trece în apropierea bisericii reformate, mai exact, prin terenul arondat acesteia. Aşa că, nici nu e de mirare faptul că preotul reformat (sprijinit şi de câţiva simpatizanţi) nu este de acord cu al doilea proiect. El susţine că, datorită construcţiei “aspectul strămoşesc al curţii şi pământului bisericesc vor fi afectate”. Deocamdată primarul comunei a înaintat acest din urmă proiect CJ, şi abia în noiembrie se va afla şi soluţia finală. Până atunci, conflictele de interese vor alimenta din plin neînţelegerile dintre părţile implicate. Oricum, construcţia autostrăzii va fi benefică comunei, în primul rând, datorită faptului că va asigura noi locuri de muncă, dar va contribui şi la dezvoltarea acesteia şi din punct de vedere turistic.

Drumurile, o problemă mereu prezentă

Şi dacă tot veni vorba de drumuri, conflictele pe această temă nu sunt deloc străine pentru localnici. Asta pentru că în 2001, când s-a asfaltat drumul naţional E15, firma italiană implicată în acel proiect a făcut un contract cu primăria, în vederea depozitării balastului pe un teren de păşune. În schimb, comuna beneficia de asfaltarea drumului ce trece prin sat. “Şoseaua naţională s-a făcut, dar firma nu mai vroia să ne asfalteze drumul. Aşa că am mobilizat căruţaşii din sat şi am oprit transportul balastului. Până la urmă a intervenit poliţia. Numai aşa i-am putut convinge pe italieni să ne termine drumul”, a afirmat primarul. 
Însă problemele comunei nu se opresc aici. Unele durează de ani de zile. Terenurile agricole neprelucrate reprezintă o problemă tot mai mare pentru Bogata. “Motorina este scumpă, iar facilităţile venite din partea statului nu prea ajută. Aşa că, oamenii nu-şi mai cultivă pământul şi este riscul ca acesta să se degradeze. Mai ales terenurile aflate la periferia satului sunt lăsate în paragină. Peste 150 de hectare de pământ au rămas neprelucrate anul acesta. Această situaţie durează de câţiva ani, de la desfiinţarea asociaţiei agricole”, a declarat Bartha Ion, primarul comunei.

“Fără lumină ca să facem economie”

Lipsa fondurilor CL a dus la luarea unei soluţii extreme. Timp de şase luni satul a stat în beznă. Consilierii au motivat decizia prin faptul că fondul alocat anul acesta este mult prea mic ca să acopere cheltuielile necesare, iar cea mai la îndemână soluţie a fost întreruperea iluminatului public. În felul acesta s-a făcut economie, dar se pare că nici aceasta nu a fost suficientă pentru că, şi în continuare doar o nouă rectificare de buget ar readuce pe linia de plutire situaţia financiară a satului.
Un viitor proiect al primăriei reprezintă introducerea apei potabile. De fapt, s-a realizat un studiu de fezabilitate, dar finanţare nu s-a primit. Acum se încearcă  o asociere cu comunele învecinate (Aţintiş şi Bichiş). În felul acesta se speră că proiectul va obţine şi finanţarea necesară. Binenţeles că proiectul necesită un nou studiu de fezabilitate şi asta necesită bani.

Un sat ce îmbătrâneşte

O altă problemă a satului o reprezintă migrarea tineretului spre oraşe. Astfel că majoritatea locuitorilor satului sunt bătrâni. Paralel, şi numărul şcolarilor a scăzut. Sunt trei şcoli în toată comuna, dar elevii abia acoperă câteva clase.
În sat mai este şi un dispensar medical. Clădirea acestuia necesită reparaţii capitale, dar numai la anul, din lipsă de fonduri. Mai demult, în sat se organiza o festivitate importantă, numită “ziua recoltei”, însă tradiţia nu s-a mai păstrat, şi se pare că, acum sătenii au şi uitat de ea. Despre eventuale legături cu oraşe înfrăţite, care ar ajuta financiar comuna, se vorbeşte doar la stadiu de proiect şi promisiuni.
În opoziţie cu numele comunei, “Bogata de Mureş”, care ne duce cu gândul la o comunitate înstărită, realitatea este însă faptul că aceasta duce la ora actuală, o luptă cu supravieţuirea.

Atestarea documentară a satului datează din anul 1295. Însă, istoria localităţii este mult mai veche. Se ştie că, în perioada romană, aici se afla un castru. Era o zonă strategică importantă, mai ales datorită amplasării acestuia între meandrele Mureşului. De fapt, se poate spune că satul este o peninsulă. Pe aici trecea şi un drum important pe vremea aceea, cunoscut ca fiind “drumul lui Traian”.
Ceea ce este interesant, este faptul că celebra autostrada care urmează să treacă şi prin Bogata de Mureş, va urma destul de fidel traseul mai vechiului “drum al lui Traian”.

Provenienţa numelui comunei este destul de interesantă. Se crede că, denumirea de “bogata” derivă din turcescul “bogos” sau “bogach” ce se poate traduce ca “satul între ape”.