Comemorare: Sfinţii Martiri Brâncoveni, 300 de ani

Pe data de 14 august a.c., Societatea Cultural-Patriotică “Avram Iancu”, Filiala Mureş, a organizat simpozionul cu tema “Domnia Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu – epocă a renaşterii spiritualităţii româneşti”, la Casa memorială “Avram Iancu”, din Târgu-Mureş. Evenimentul a marcat împlinirea a 300 de ani de la decapitarea domnitorului Constantin Brâncoveanu, a celor patru fii ai săi şi a sfetnicului Ianache, în piaţa din Istanbul, pentru că au refuzat să se convertească la mahomedanism. În Calendarul Creştin-Ortodox, Sfinţii Martiri Brâncoveni sunt canonizaţi în data de 16 august, ca să nu coincidă cu sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, deşi execuţia Brâncovenilor a avut loc tot în data de 15 august.

*

Moderatorul acestei reuniuni a fost preşedintele Societăţii Cultural-Patriotice „Avram Iancu”, domnul Ioan Berţa. Cele trei comunicări au fost susţinute de istoricul Viorica Herdean, muzeograful Elena Mihu şi arhitectul Eugen Man. Poetul Mircea Dorin Istrate a dedicat o pezie lui Constantin Brâncoveanu şi Fecioarei Maria. Viorica Herdean fost istoric la Muzeul de Artă din Târgu-Mureș, a prezentat o scurtă biografie a lui Constantin Brâncoveanu în expozeul intitulat “Stilul brâncovenesc în arhitectura românească”.

Educaţia în străinătate şi politica externă

“… a fost un om iscusit, a avut multe bogaţii, a ştiut să facă avere, a domnit 26 de ani, a fost ameninţat de trei imperii: habsburgii, ruşii şi otomanii, iar relaţiile cu Moldova n-au fost întotdeauna cele mai bune. În acel Ev Mediu, lupta pentru putere era foarte aprigă. S-a născut în 1654, în satul Brâncoveni, familia lui Brancovici se trage din Serbia, din celebrul Lazar Branković. Constantin Brâncoveanu a rămas orfan de la vârsta de un an şi a fost crescut de unchiul său, stolnicul Constantin, de la care a primit această educaţie aleasă, a fost un om bogat, un om cultivat, a fost un om abil…”, a precizat în prima parte a comunicării sale, Viorica Herdean.

Execuţia Brâncovenilor

În faţa morţii, domnitorul Constantin Brâncoveanu a dovedit demnitate, a dovedit caracter prin modul în care s-a adresat sultanului Ahmed III, cel care l-a executat. Iată ce spune Viorica Herdean referitor la acest moment tragic: “De legea creştină nu mă las, căci în ea m-am născut şi-am trăit, şi aşa vreau să mor.. Iată, toate avuţiile şi orice am avut am pierdut, dar să nu ne pierdem sufletele, staţi tare şi bărbăteşte, dragii mei, priviţi la Hristos Mântuitorul nostrum, care a răbdat pentru noi pe cruce şi ce moarte a avut, cum a murit. Credeţi tare în asta şi nu vă mişcaţi, nici nu vă clintiţi din credinţa voastră pentru viaţa şi pentru lumea aceasta”.

Arhitectura: Stilul brâncovenesc devine stil naţional românesc

 Muzeograful Elena Mihu a adus și arătat auditoriului copia manuscrisului cu alfabet chirilic, pentru a prezenta poezia “Plângerea Domnitorului Constantin Brâncoveanu”, scrisă de Popa Ioan, un călugăr, iar tehnicianul arhitect Eugen Man a vorbit cu această ocazie despre “Rolul lui Constantin Brâncoveanu în formarea stilului naţional românesc”: “Formarea stilului neobrâncovenesc sau neoromânesc, a declarat domnia Eugen Man, a apărut către sfârşitul secolului al XIX-lea și constiuie o improvizaţie din tranziţiile naţionale, în care arhitecţi ca Ion Mincu, Grigore Cerchez, Cristofu Cerchez, Petre Antonescu sau Nicolae Ghica Budeşti, s-au declarat pentru arhitectura modernă specific naţională.”

Paula GROSU